Experţii sunt din ce în ce mai siguri că anotimpul cald nu ne va scăpa de îmbolnăvirile de COVID-19 şi susţin că, în cel mai bun caz, numărul noilor infectări va scădea uşor. Specialiştii în domeniu mai spun că noul coronavirus se transmite şi prin aer şi văd 4 scenarii pentru epidemia COVID-19.
Veşti proaste pentru cei care sperau că, după modelul gripei, venirea căldurii va atenua sau chiar stopa evoluţia epidemiei cu noul coronavirus.
Conform unui studiu realizat de portalul meteo AccuWeather.com, cu participarea unor specialişti de la celebra Massachusetts Institute of Technology (MIT), temperaturile ridicate nu vor influenţa prea mult evoluţia virusului.
Astfel, Qasim Bukhari şi Yusuf Jameel, cercetători ai MIT, au concluzionat, pe scurt, că „în cea mai mare parte a lumii, noul coronavirus nu îşi va diminua evoluţia în timpul verii”.
Virusul tinde să supravieţuiască cel mai bine în „condiţii de umiditate scăzută”, în jur de 40 la sută, a declarat în studiul AccuWeather şi Linsey Marr, expert în ingineria mediului al Universităţii Virginia Tech. Este vorba de procentul de umiditate întâlnit în majoritatea ţărilor europene.
Drept urmare, specialiştii americani susţin că armele care pot fi folosite şi în Europa împotriva coronavirusului rămân cele clasice. „În acest moment, acest virus atacă întreaga populaţie a lumii şi, din păcate, sosirea anotimpului cald nu va stopa epidemia.
Astfel, distanţarea fizică, igiena, testarea şi consolidarea sistemelor de sănătate (personal, terapie intensivă, medicamente, echipamente de protecţie,ventilatoare) sunt singurele măsuri pe care orice naţiune le poate lua în prezent”, a spus şi Matthew Ferrari, profesor asociat de biologie la Universitatea Statului Pennsylvania.
Numărul îmbolnăvirilor noi se va tempera uşor La rândul lui, expertul în boli infecţioase şi tropicale profesorul doctor Emanoil Ceauşu confirmă că temperaturile mari de peste 30 de grade nu vor influenţa decisiv evoluţia epidemiei cu noul coronavirus în România.
„Va fi o mică scădere a virulenţei răspândirii, dar nu putem discuta, sub nicio formă, de o suprimare a pandemiei. Virusul trăieşte bine-mersi în organismul uman la temperaturi de 36,5-37 de grade Celsius şi nu va fi influenţat de temperaturile ridicate, de vară”, susţine expertul.
Virusul care produce COVID-19 trăieşte bine-mersi la temperaturi ridicate, de vară Emanoil Ceauşu, expert în boli infecţioase şi tropicale Profesorul Emanoil Ceauşu spune că evoluţia virusului în România va fi, totuşi, influenţată oarecum în sensul unei micşorări uşoare a numărului de noi îmbolnăviri.
Aerosolii emişi de persoanele infectate se evaporă aproape instantaneu, iar răspândirea coronavirusului se va face ceva mai greu.
Apoi, foarte important, în anotimpul cald, oamenii aerisesc mult mai mult, iar cantitatea de viruşi dintr-o încăpere scade şi tinde să ajungă chiar şi la zero.
Totuşi, numărul îmbolnăvirilor zilnice se va tempera, dar, din păcate, epidemia nu va fi suprimată”, a precizat expertul în boli infecţioase şi tropicale Emanoil Ceauşu.
Încă un vârf în toamnă
În acest context, noul ministrul al Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat recent că după un presupus vârf epidemiei din România care ar fi aşteptat în a doua jumătate a lunii aprilie, când am putea vedea diagnosticate oficial cu Covid-19 în jur de 10.000 de persoane, există posibilitatea apariţiei unui vârf mai mic în toamnă.
„Atunci vom fi deja imunizaţi ca indivizi şi atunci va fi un vârf foarte mic, având în vedere că poate în şase luni vom avea şi acel vaccin.
Dacă avem un vârf foarte ascuţit, atunci vom avea şi efecte nefaste, cu cazuri critice şi cu destul de multe decese” a avertizat Nelu Tătaru.
Climatul tropical omoară noul coronavirus Specialiştii americani spun că singurele zone calde care ar putea atenua într-o anumită măsură răspândirea noului coronavirus ar putea fi numai cele tropicale, dar concluziile nu sunt totuşi foarte clare în acest sens.
„Pe baza datelor actuale privind răspândirea virusului SARS-CoV-2, care determină boala COVID-19, putem spune că un număr mai mic de cazuri s-a înregistrat în ţările tropicale, care prezintă temperaturi mari, dar au în aer şi umidităţi foarte mari. Cheia pare să fie un nivel absolut de umiditate peste 10 grame pe metru cub. Acolo, răspândirea cazurilor de COVID-19 pare să fie mai lentă decât în locuri cu umiditate absolută mai mică decât această valoare”, a declarat Yusuf Jameel în studiul AccuWeather.
„La un procent de umiditate în aer de 70 sau 80 la sută, virusurile nu supravieţuiesc când sunt în aer şi pe suprafeţe”, a subliniat, la rândul ei, Lindsey Marr.
Conform specialiştilor, este vorba de zone cu cantităţii reale mari de vapori de apă (umiditate) din aer, indiferent de temperatura aerului.
Astfel, în Singapore, Malaezia sau Thailanda, ca şi în alte ţări din sud-estul Asiei, s-a înregistrat o rată de creştere mai mică a îmbolnăvirilor.
Thailanda, de exemplu, are numai 1.524 de îmbolnăviri şi numai 9 persoane decedate, cu toate că în această ţară primul caz s-a înregistrat pe 12 ianuarie. Apoi, Singapore are 879 de cazuri de COVID-19 şi numai 3 decese, iar primul caz a fost înregistrat tot în luna ianuarie.
Cum se poate transmite noul coronavirus prin aer Noul coronavirus se poate transmite şi prin aer. Prin intermediul aerosolilor. Cel puţin aşa anunţă profesorul virusolog Kim Woo-Jiu de la Spitalul Universitar Guro din Seul, care este de părere că actuala pandemie de COVID-19 ridică cele mai mari provocări de până acum.
Profesorul sud-coreean explică modul de infectare cu noul coronavirus, precizând că în mod obişnuit, infectarea se face prin picături de salivă sau mucus, prin contact direct cu acestea sau contact indirect, când fluidele ajung pe mâna persoanei infectate şi aceasta dă mâna cu cineva, infectând-o astfel.
Totuşi, contagiunea se poate realiza şi prin aer, prin transmiterea virusului prin aerosoli. „Cu toţii scuipăm, chiar şi când vorbim normal, iar când tuşim sau strănutăm expulzăm picături. Practic, scuipăm.
Trebuie să fie mai mari de 5 microni pentru a fi considerate picături, iar o singură picătură conţine multe virusuri. Pentru că picăturile sunt mai mari de 5 microni, acestea urmează o traiectorie curbă, ca un curcubeu, şi aterizează de regulă la o distanţă între unul şi doi metri iar pe drum poate să se „usuce”.
Picăturile se micşorează la mai puţin de 5 microni şi se transformă în aerosoli. Astfel se poate infecta chiar şi o persoană care stă la mai mult de doi metri distanţă”, explică specialistul. Prin urmare, adunările în spaţii închise din biserici, din birouri şi orice altă zonă aglomerată închisă, în care oamenii vorbesc sau mănâncă, sunt riscante. Dar afară, de exemplu, pe cărările din parc, care sunt spaţii deschise, transmiterea pe această cale este improbabilă.
Totodată, expertul a adus în discuţie şi simptomele care ar trebui să indice necesitatea testării pentru COVID-19.
„În primul rând, trebuie testaţi cei care au febră sau usturime în gât, care tuşesc sau au dificultăţi de respiraţie.
Este deosebit de important pentru persoanele în vârstă şi cele din grupul de risc să se testeze şi dacă resimt doar o stare de oboseală, pierderea apetitului sau dureri uşoare în tot corpul”, a mai spus Woo-Jiu.
În ceea ce priveşte măsurile de protecţia, acesta spune că purtarea măştii ajută diminuarea riscului de infectare, dând exemplul Coreei de Sud, care are o rată relativ mică de infecţii, fiindcă oamenii poartă mască şi se spală des pe mâini.
Profeesorul are trei scenarii pentru COVID-19. Pe de o parte el spune că pandemia ar putea dura mult timp şi arată că dacă noul coronavirus se va comporta asemănător SARS, se va termina în iulie-august, şi nu va reveni, dar doar dacă toate ţările fac eforturi în acest sens.
De asemenea, el spune că la vară COVID-19 ar putea dispărea din emisfera nordică, dar se va răspândi în emisfera sudică, apoi se va întoarce în nord în noiembrie sau decembrie, ca gripa sezonieră. Expertul acceptă şi scenariul că va fi creat un vaccin, toată populaţia lumii va fi vaccinată şi astfel va scăpa de COVID-19.
Adrian Streinu-Cercel: Acest virus parşiv se ascunde în praf şi mizerie Dacă vom înţelege să stăm în casă şi de Paşti, atunci acea estimare, precum că după Sărbătorile Pascale am putea avea o problemă mare, ar putea fi ştearsă cu buretele, a declarat dr. Adrian Streinu – Cercel, managerul Institutului Matei Balş. Streinu a făcut apel la calm şi linişte şi a precizat că virusul Covid-19 trăieşte în praf şi mizerie
. „Cea mai mare nevoie o reprezintă nevoia de calm şi de linişte. E o bătălie foarte complicată, mai ales că acest virus parşiv se ascunde în praf şi mizerie. Am rugat autorităţile locale să spele străzi parcuri pentru că acolo se ascunde virusul. Dacă vom înţelege să stăm şi în casă de Paşti, atunci acea estimare, precum că după Sărbătorile Pascale am putea avea o problemă mare, ar putea fi ştearsă cu buretele. Dacă nu înţelegem acest lucru, acest scenariu va fi probabil la vedere”, a declarat Adrian Streinu – Cercel. Managerul Institutului Matei Balş mai spune că Institutul deja este plin şi se ia în calcul relocarea unor pacienţi în hoteluri.
Stratfor: Scenarii ale evoluţiei pandemiei şi impactul asupra economiei globale
Potrivit analizei Stratfor, pe parcursul următoarelor patru săptămâni, este de aşteptat să avem un curs accelerat al pandemiei COVID-19 de natură să determine evoluţia pe o perioadă de trei luni. Patru scenarii sunt posibile în funcţie de măsurile la nivel de ţară, dar şi de coordonare a eforturilor de combatere la nivel global.
1. Scenariul mediu (cu o probabilitate de 50%): Virusul are sensibilitate sezonieră şi ca atare va avea o transmitere mai slabă – dacă acestui factor îi adăugăm conformarea la restricţiile de mişcare şi distanţare socială, rezultatul este aplatizarea curbei. Transmiterea bolii are loc pe o perioadă mai mare de timp, însă nu sunt atinse vârfuri mari de creştere. Stimulentele guvernamentale accelerează redresarea economică: totuşi, la sfârşitul anului vom fi în recesiune economică.
2. Cel mai bun scenariu pe termen scurt (3 luni, cu o probabilitate de 10%): Virusul are o sensibilitate senzonieră foarte mare, astfel că transmiterea se reduce profund în sezonul cald. Pagubele economice se produc doar în prima jumătate a anului: pierderile economice globale nu depăşesc un trilion de dolari, echivalentul unei scăderi a PIB-ului global de maximum 1,2%.
3. Cel mai bun scenariu pe termen lung (peste 3 luni, cu o probabilitate de 20%): Virusul nu reacţionează la schimbările vremii. Măsurile din prezent nu sunt suficiente pentru aplatizarea curbei astfel încât sistemele sanitare să facă faţă.
Guvernele ţărilor din G20 sunt forţate să-şi coordoneze politicile monetare şi fiscale şi să crească intervenţiile de stimulare economică. SUA şi China lasă deoparte neînţelegerile strategice şi coordonează umăr la umăr eforturile globale.
Economia va suferi o contractare severă inevitabilă pe o perioadă de trei luni: Apoi guvernele vor lucra împreună pentru salvarea economiei – asta va contribui la planificarea unei ieşiri rapide din recesiune în 2021.
4. Cel mai rău scenariu (probabilitate de 20%): virusul nu e susceptibil la schimbări ale vremii.
Guvernele sunt incapabile să coopereze pentru implementarea unor politici monetare sau fiscate coordonate: competiţiile strategice dintre SUA, China şi Europa se menţin şi naţionalismul prevalează.
Consecinţa: restricţii de export şi afectarea serioasă a lanţurilor de distribuţie. Pieţele financiare se prăbuşesc şi lichidităţile se epuizează. Din cauza îmbolnăvirii muncitorilor, reluarea producţiei este întârziată: scade cererea pentru servicii şi bunuri neesenţiale.
În următoarele trei luni, performanţa economică globală scade abrupt. Însă Scenariul 1 are cea mai mare probabilitate să se concretizeze.
