În a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, românii îi serbează pe toţi cei care poartă numele de Ştefan. Sfântul, al cărui nume, în limba greacă, înseamnă „cunună”, a fost condamnat la moarte în anul 33, pentru că propovăduia credinţa în rândul oamenilor.
După întemeierea Bisericii, apostolii, aleşi dintre bărbaţii „plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune” au fost chemaţi să slujească în lăcaşele de cult şi să se asigure că tradiţia este respectată la mesele comune. Au fost şapte apostoli, primul dintre ei fiind Ştefan.
Alături de ceilalţi şase – Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmenă şi Nicolae -, a predicat cuvântul Evangheliei, a botezat şi a ținut slujbe.
Rolul apostolilor era foarte important şi a dus, în timp, la o Biserică puternică, în care oamenii veneau să-şi caute alinarea sufletească.
A fost acuzat de blasfemie Diaconul Ștefan avea un har aparte, iar minunile pe care le săvârşea au atras mânia autorităţilor iudaice.
Acestea l-au chemat la judecată, în faţa Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, şi l-au acuzat de blasfemie, care, în acele timpuri, însemna condamnarea la moarte.
Deşi a venit cu argumente, spunând că legea se împlineşte prin Hristos, diaconul nu a reuşit să-i convingă pe judecători. Astfel, a fost alungat din cetate şi, ulterior, ucis cu pietre.
Înainte de a-şi da ultima suflare, el s-a rugat ca ucigaşii lui să fie iertaţi.
„Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”, a spus Sfântul Ștefan înainte să moară. Peste 420.000 de români poartă numele Ștefan Potrivit datele de la Ministerul Afacerilor Interne, numele Sfântului Ştefan este purtat de aproximativ 422.000 de români, dintre care 305.000 sunt bărbaţi şi 117.000 femei.
Dintre bărbaţi, 273.000 poartă numele Ştefan, 18.000 se numesc Istvan şi 8.700 au fost botezaţi Fănel.
De asemenea, 3.300 dintre bărbaţi se numesc Ştefănel, 1.000 care au numele Ștefănuț şi pe 580 îi cheamă Fane.
Cele mai multe femei sărbătorite în 27 decembrie poartă numele Ştefania, respectiv 84.000, alte 22.300 se numesc Ştefana, 9.100 au fost botezate Fănica, 1.000 Fănuța şi 330 Fana.
Ce obiceiuri şi tradiţii sunt de Sfântul Ştefan Creştinii care au probleme de sănătate se pot ruga la icoana cu Sfântul Ştefan, ca să-i ajute să scape de boli.
În ziua aceasta, se fac pomeni pentru cei care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele se vor împărţi celor care poartă numele primului mucenic.
În Muntenia se fac Pâinicile lui Ştefan, dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, şi se ung cu miere. Aceste bucate, care amintesc de pietrele cu care a fost omorât Ştefan, se sfinţesc în Biserică şi se împart copiilor săraci.
