Apple deţine rezerve de numerar în valoare de aproape 250 de miliarde de dolari, iar una din modalităţile de utilizare a acestora ar putea fi achiziţia Netflix, care ar întări poziţia Apple, ca creator de conţinut video, consideră un analist al băncii JP Morgan, transmite CNBC.
”Considerăm că Netflix ar fi cea mai potrivită din punct de vedere strategic, atât ca nivel de angajament al utilizatorilor cât şi al conţinutului original, diferenţiindu-se de de agregatorii de conţinut. Considerăm că există valoare în preluarea celui mai de succes jucător din acest spaţiu, care este dificil de imitat cu un jucător mai mic”, a scris analstul Samik Chatterjee.
Analistul a notat că o astfel de achiziţie ar avea nevoie de o primă considerabilă. Dacă această primă ar fi de 20%, achiziţia ar costa Apple 189 de miliarde de dolari.
În prezent, Netflix are o capitalizare bursieră de 148 de miliarde de dolari şi datorii nete de 7 miliarde de dolari.
Nota scrisă de Chatterjee menţionează trei industrii potrivite ca Apple să facă achiziţii strategice şi trei companii pe care Apple ar trebui să le cumpere: Netflix, Activision Blizzard şi Sonos. Aceasta este doar o speculaţie lui Chatterjee, făcută însă într-o perioadă în care creşterea pe termen lung înregistrată de Apple datorită iPhone începe să încetinească.
Chatterjee a notat însă că o combinaţie între Apple şi Netflix este improbabilă.
Reprezentanţii Apple şi Netflix nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii pentru speculaţiile făcute de J.P. Morgan.
”Considerăm că Apple poate obţine economii din poziţia de lider pe piaţa smartphone-urior şi tranziţia rapidă a consumului de conţinut video pe dispozitive mobile, pentru a obţine o creştere mai rapidă din servicii. Considerăm că Netflix se potriveşte din punct de vedere strategic, deci apreciem că o astfel de combinaţie este improbabilă, deoarece este improbabil ca Netflix să fie vândută pentru o primă modestă”, se arată în nota realizată de Chatterjee.
Analistul a mai apreciat că, deşi ar fi dificil şi scump ca Apple să cumpere Netflix, există trei motive pentru care serviciul de streaming ar fi cel mai potrivit pentru Apple.
Primul este că Netflix se potriveşte cu preferinţa Apple de a fi agregator de conţinur, decât o companie media tradiţională, cum este Sony Pictures. Al doilea, modelul de furnizor de servicii pe bază de abonament al Netflix se potriveşte cu modelul de venituri din servicii al Apple. Şi al treilea, deşi dificil, Netflix ar fi totuşi mai uşor de preluat decât Hulu sau Amazon Prime.
JP Morgan consideră că Apple trebuie să cumpere, nu să lanseze un serviciu de streaming propriu.
Jucătoarea de tenis Simona Halep (nr. 3 WTA) a anunţat, luni, că a început colaborarea cu noul antrenor, belgianul Thierry van Cleemput, ea precizând că şedinţele de pregătire sunt puţin diferite, dar are încredere că totul va fi bine.
„A fost foarte bine, m-am antrenat bine. Am început colaborarea şi o să lucrăm împreună. Sper să fie bine. E ceva nou, e ceva diferit şi nu va fi uşor. Dar am încredere că o să fie bine.
Modul de antrenament este un pic diferit, personalitatea lui este diferită.
Este un noul ‘challenge’ pentru mine şi voi vedea cum o să îi fac faţă”, a spus Halep pe Aeroportul ”Henri Coandă”, înaintea plecării spre Ostrava, acolo unde echipa de Fed Cup a României va întâlni Cehia la sfârşitul săptămânii.
Thierry Van Cleemput este noul antrenor al Simonei Halep, a anunţat PR managerul ei pentru WTA Insider.
Cele două părţi ajunseseră la o înţelegere încă de la Australian Open, însă Halep şi Van Cleemput au spus atunci că urmează o perioadă de probă.
Simona Halep a renunţat la sfârşitul anului trecut la colaborarea cu australianul Darren Cahill şi nu a avut antrenor la primul turneu de Mare Şlem din 2019, Australian Open.
Belgianul Thierry van Clempuut a fost văzut totuşi pe terenurile de antrenament de la Melbourne supraveghind încălzirea Simonei Halep.
Thierry van Clempuut, al doilea antrenor belgian după Wim Fissette cu care colaborează Halep, a sosit în urmă cu o săptămână la Bucureşti, el conducând în ultimele zile antrenamentele jucătoarei române.
Serviciile de informaţii norvegiene au avertizat luni împotriva gigantului chinez de telecomunicaţii Huawei, ale cărui legături cu regimul de la Beijing suscită îngrijorări în materie de securitate, citeaza Agerpres.
'Trebuie să fim atenţi la Huawei ca actor şi la faptul că distanţa este scurtă între un actor comercial precum Huawei şi regimul chinez', a declarat şefa Serviciului de informaţii interne norvegiene (PST), Benedicte Björnland, prezentând un raport de evaluare a riscurilor pentru anul 2019.
'Un actor precum Huawei va fi vulnerabil la influenţele ţării sale de origine atât timp cât China are o lege privind serviciile de informaţii care obligă persoanele, entităţile şi companiile private să coopereze cu China', a afirmat ea.
În Norvegia, principalii operatori de telecomunicaţii Telenor şi Telia, care s-au echipat deja cu dispozitive de la Huawei pentru reţelele lor 4G, se pregătesc în prezent pentru implementarea 5G.
Dacă mai multe ţări, precum SUA, au interzis echipamentele Huawei pentru 5G din motive de securitate, regatul scandinav ia în calcul măsuri de reducere a vulnerabilităţii sale.
'În ceea ce ne priveşte, este vorba de instituirea unui cadru de reglementare care să protejeze ceea ce poate fi o infrastructură critică', a comentat ministrul norvegian al justiţiei, Tor Mikkel Wara, la aceeaşi conferinţă de presă. 'Cum va arăta acest cadru de reglementare şi ce va include el, la aceasta lucrăm în prezent', a spus ministrul.
Norvegia este cu atât mai prudentă în această chestiune, cu cât deja şi-a atras indignarea Chinei după atribuirea în 2010 a premiului Nobel pentru pace opozantului chinez Liu Xiaobo, care a dus la represalii diplomatice şi comerciale durabile din partea Beijingului.
Mai mulţi crocodili au fost zăriţi pe străzile din suburbiile oraşului australian Townsville (nord-est), afectat recent de precipitaţii record şi de inundaţii devastatoare.
Autorităţile au fost nevoite să deschidă duminică ecluzele barajului Ross River, situat în apropiere, al cărui volum de apă a depăşit 200% inundând mai multe cartiere, şi ameninţând 20.000 de locuinţe.
Rezidenţii au postat pe reţelele de socializare fotografii cu crocodilii surprinşi pe străzi şi au povestit că au văzut şerpi în apă.
Inundaţiile au pus la grea încercare şi serviciile de urgenţă. Un purtător de cuvânt al serviciilor de pompieri şi salvare din Queensland a declarat luni că în ultimele 24 de ore au fost primite o mie de apeluri de la locuitori care solicitau asistenţă.
Biroul de meteorologie din Australia a prognozat că precipitaţiile vor continua, fiind aşteptaţi până la 300 de milimetri de ploaie.
Premierul din Queensland, Annastacia Palaszczuk, a declarat luni că peste două sute de persoane sunt în continuare izolate, iar nouă sute au fost nevoite să îşi petreacă noaptea în centrele pentru sinistraţi.
"Nu am mai văzut niciodată aşa ceva în Townsville ", a declarat Palaszczuk pentru Channel Nine.
"Nu am ajuns încă în punctul maxim", a adăugat ea, precizând că există temeri potrivit cărora furtuna care a provocat aceste precipitaţii s-ar putea transforma într-un ciclon dacă se îndepărtează de coastă.
Presa locală a raportat ca doi poliţişti implicaţi în operaţiunile de evacuare s-au aflat la rândul lor la ananghie, după ce maşina lor a fost luată de ape. Cei doi au fost nevoiţi să stea agăţaţi de copaci timp de jumătate de oră până ce au fost salvaţi.
Şcolile, companiile şi aeroportul din Townsville, pe care aterizează turiştii care vor să ajungă la Marea Barieră de Corali, au rămas închise luni.
Cineastul mexican Alfonso Cuarón a fost desemnat sâmbătă seară marele câştigător al galei premiilor Sindicatului Regizorilor Americani (Directors Guild of America, DGA) cu lungmetrajul „Roma”.
Gala a avut loc la Los Angeles, iar în aceeaşi seară filmul lui Cuarón a fost premiat la Sevilia cu un trofeu Goya la categoria „cel mai bun lungmetraj ibero-american”.
În competiţia DGA, Cuarón i-a învins pe Bradley Cooper - „A Star Is Born”, Spike Lee - „BlacKkKlansman”, Adam McKay - „Vice” şi pe Peter Farrelly - „Green Book”.
„Mulţumesc, şmechere - eşti cariera mea în film”, a spus Cuarón, emoţionat, către Guillermo del Toro, câştigătorul galei de anul trecut.
Filmul „Roma”, a cărui acţiune se petrece în Ciudad de Mexico al anilor 1970, este bazat pe copilăria lui Cuarón, iar din distribuţie fac parte Yalitza Aparicio şi Marina de Tavira. Cele două au fost nominalizate la Oscar.
Acesta a fost al doilea trofeu DGA pe care l-a câştigat Cuarón. În urmă cu cinci ani, el primea premiul pentru „Gravity”, pentru regia căruia a fost premiat şi de Academia Americană de Film.
„Roma” i-a adus lui Cuarón până acum, între altele, Leul de Aur (Veneţia 2018), două Globuri de Aur, premiul New York Film Critics Circle, al London Critics Circle, un trofeu Goya, zece nominalizări la Oscar şi şapte nominalizări la BAFTA.
Trofeul DGA este unul dintre indicatorii de top pentru rezultatele galei Oscar. Cu şapte excepţii, din 1948 până în prezent, câştigătorul DGA a fost premiat şi cu Oscar pentru regie. A fost cazul şi anul trecut, când Guillermo del Toro s-a impus la ambele gale cu „The Shape of Water”.
Ultima dată când rezultatele nu s-au potrivit a fost în 2013, când Ben Affleck a fost recompensat cu DGA pentru „Argo” şi nu era nominalizat la Oscar.
Cuarón, Lee şi McKay au fost nominalizaţi la categoria „cea mai bună regie” a premiilor Oscar, alături de Yorgos Lanthimos („The Favourite”) şi Pawel Pawlikowski („Cold War”).
Patru dintre ultimele cinci Oscaruri pentru regie au fost câştigate de cineaşti mexicani: începând cu Cuarón, în 2014, urmat de Alejandro Gonzalez Iñárritu („Birdman”, 2015, şi „The Revenant, 2016) şi de Guillermo del Toro („The Shape of Water”, 2018).
În 2017, trofeele i-a revenit lui Damien Chazelle, pentru „La La Land”.
Sâmbătă seară, Adam MkKay a fost câştigător al categoriei „serial-dramă”, cu „Succession” (HBO), Ben Stiller a primit trofeul pentru „miniserie/ film de televiziune”, pentru „Escape at Dannemora” (Showtime), iar Bo Burnham s-a impus la categoria „debut”, cu „Eight Grade”.
Tim Wardle a fost premiat pentru documentarul „Three Identical Strangers”, care nu este nominalizat la Oscar, iar Bill Hader, la categoria „serial-comedie”, pentru primul episod din „Barry” (HBO).
Preşedintele Sindicatului Regizorilor Americani, Thomas Schlamme, a deschis ceremonia transmiţând urări actorului Jussie Smollett, membru al DGA, care a fost atacat la începutul acestei săptămâni în Chicago, iar poliţia anchetează infracţiunea ca fiind motivată de ura rasială.
Schlamme a promis că DGA, care are 17.000 de membri, va face eforturi privind incluziunea şi egalitatea de gen.
Thrillerul „Glass”, cu James McAvoy, Bruce Willis şi Samuel L. Jackson în distribuţie, s-a clasat, pentru al treilea weekend consecutiv, pe primul loc în box office-ul nord-american.
Filmul regizat de M. Night Shyamalan a generat, în al treilea final de săptămână de la premieră, încasări de 9,5 milioane de dolari, potrivit boxofficemojo.com.
La nivel global, filmul, care a avut un buget de producţie de 20 de milioane de dolari, a generat încasări de 199 de milioane de dolari.
Pe locul al doilea în clasamentul nord-american s-a menţinut „The Upside”, cu Kevin Hart, Bryan Cranston şi Nicole Kidman în distribuţie. În al patrulea weekend de la premieră, drama a generat încasări de 8,8 milioane de dolari.
Singurul debut din top 10 a fost thrillerul „Miss Bala”, regizat de Catherine Hardwicke, cu Gina Rodriguez în rol principal. Lungmetrajul, bazat pe filmul omonim al lui Gerardo Naranjo, care a avut premiera în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes 2011, a generat încasări de 6,7 milioane de dolari.
Superproducţia „Aquaman”, cu Jason Momoa în rol principal, a coborât un loc, până pe patru, după ce a generat - în al şaptelea weekend de la premieră - 4,7 milioane de dolari.
După al optulea weekend de la premieră, animaţia „Spider-Man: Into The Spider-Verse” s-a menţinut pe locul al cincilea, cu încasări de 4,4 milioane de dolari. Filmul, favorit la premiile Oscar, a fost recent desemnat marele câştigător al premiilor Annie, acordate pentru producţii animate.
Drama biografică „Green Book”, regizată de Peter Farrelly, cu Viggo Mortensen şi Mahershala Ali în distribuţie, s-a menţinut pe locul al şaselea, după ce - în al 12-lea weekend de la premieră - a generat încasări de 4,3 milioane de dolari.
Filmul de aventuri „The Kid Who Would be King” a coborât trei locuri, până pe şapte, cu încasări de 4,2 milioane de dolari, în al doilea weekend de la premieră.
Filmul de aventuri „A Dog's Way Home”, regizat de Charles Martin Smith, s-a clasat pe poziţia a opta, în coborâre un loc, după al doilea weekend de la premieră, când a generat încasări de 3,5 milioane de dolari.
Lungmetrajul SF „Escape Room”, regizat de Adam Robitel, s-a menţinut pe locul al nouălea, cu încasări de 2,9 milioane de dolari generate în al cincilea weekend de la premieră.
Locul al zecelea a fost ocupat de documentarul „They Shall Not Grow Old” al lui Peter Jackson, despre Primul Război Mondial. Producţia lansată în urmă cu şapte săptămâni a rulat acum, pentru prima dată, un weekend întreg şi a generat încasări de 2,4 milioane de dolari.
Şeful statului venezuelean Nicolas Maduro a respins duminică seara ultimatumul mai multor ţări europene în vederea organizării unor noi alegeri prezidenţiale, iar state membre UE au promis să-l recunoască în acest caz pe opozantul Juan Guaido preşedinte încă de luni.
Într-un interviu acordat postului de televiziune spaniol La Sexta, Maduro a declarat că el nu va da dovadă de ”laşitate în faţa presiunilor” celor care-i cer să plece de la putere.
Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Portugalia - cărora Austria li s-a alăturat duminică - i-au cerut lui Maduro să anunţe convocarea unor alegeri prezidenţiale anticipate, ameninţând că altgel îl vor recunoaşte - începând de luni - pe Guaido, în vârstă de 35 de ani, ca preşedinte.
”De ce trebuie ca Uniunea Europeană să săună unei ţări din lume care a organizat deja alegeri căea trebuie să-şi refacă scrutinul prezidenţial, deoarece nu l-a câştigat aliaţii săi?”, s-a întrebat Maduro, care se exprima de la Caracas.
”Ei încearcă să ne încolţească cu ultimatumuri pentru a ne obliga să ajungem într-o situaţie de extremă confruntare”, a continuat el.
La câteva ore după expirarea acestui ultimatum, Ottawa urmează să găzduiască o reuniune de criză a miniştrilor de Externe din cadrul Grupului de la Lima, din care fac parte Canada şi aproximativ zece ţări latino-americane.
”Participanţi ai ansamblului comunităţii naţionale” urmează să se alăture discuţiilor, potrivit Ministerului canadian de Externe. Secretarul de Stat american Mike Pompeo urmează să participe prin videoconferinţă, a anunţat Departamentul de Stat. Iar UE ar putea asista, de asemenea.
”TREI PILONI AI CRIZEI”
Această reuniune, care urmează să înceapă la ora locală 9.00 (16.00, ora României) vizează să discute despre ”cei trei piloni ai crizei venezuelene”, potrivit diplomaţiei canadiene - şi anume umanitar, economic şi politic. O conferinţă de presă este prevăzută la finalul dezbaterilor, către ora 20.30 GMT (22.30, ora României).
Premierul canadian Justin Trudeau, care s-a implicat persoanl în această criză, l-a sunat duminică pe Juan Guaido. Ei au îndemnat la organizarea unor alegeri prezidenţiale ”libere şi corecte” şi au reafirmat ”ilegitimitatea” lui Nicolas Maduro.
Înfiinţat în 2017, din Grupul de la Lima fac parte Argentina, Brazilia, canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Guatemala, Hondurasul, Mexicul, Panama, Paraguay, Peru, Guyana şi Saint Lucia.
În cazul în care Madura nu va organiza alegeri prezidenţiale, a avertizat duminică ministrul francez al Afacerilor Europene Nathalie Loiseau, ”noi vom considera că domnul Guaido este legitim să le organizeze în locul său şi îl vom considera preşedinte interimar până la alegerile legitime”.
”Ceea ce răspunde până acum preşedintele Maduro este «voi organiza alegeri legislative», adică «vreau să mă debarasez de preşedintele Parlamentului (în care opoziţia este majoritară) domnul Guaido», care este susţinut de către manifestanţi. Acest răspuns este o farsă, o farsă tragică”, a adăugat ea.
Parlamentul European (PE) i-a recunoscut joi autoritatea lui Guaido şi a îndemnat toate statele membre UE să facă la fel.
Statele Unite, Canada şi numeroase ţări din America Latină, între care Columbia şi Brazilia, l-au recunoscut deja pe Juan Guaido.
”AMESTEC DISTRUGĂTOR”
Donald Trump a reafirmat, la rândul său, că recursul la armata americană în Venezuela este ”o opţiune”, într-un interviu acordat postului american de televiziune CBS, difuzat duminică.
Susţinut de Rusia, China, Coreea de Nord, Turcia sau Cuba, Maduro, în vârstă de 56 de ani, acuză Statele Unite de orchestrarea unei lovituri de stat.
”Soluţia acestor probleme (în Venezuela), înainte de toate socio-economice, trebuie să fie găsită şi pusă în aplicare de către venezueleni înşişi. Sarcina comunictăţii internaţionale este să-i ajute în acest domeniu, fără un amestec extern distrugător”, a declarat în acest sens conducătorul Departamentului însărcinat cu America Latină în cadrul Ministerului rus de Externe, Aleksandr Şcetinin, citat de agenţia de presă Interfax.
În prima sa reapariţie în public, pentru prima oară în ultimele şase luni, Nicolas maduro a adunat sâmbătă mii de susţinători, la Caracas. El a relansat ideea unor alegeri legislative anticipate în cursul anului, cu scopul de a înlocui Parlamentul - lăsat fără esenţialul prerogativelor în favoarea unei Adunări Constituante care-i este loială.
Un Grup de Contact Internaţional constituit de UE în vederea favoritzării unor alegeri prezidenţiale ”libere, transparente şi credibile” urmează să se reunească joi, la Montevideo, au anunţat şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini şi preşedintele uruguayan Tabare Vazquez.
UE şi opt dintre statele sale membre - Germania, Spania, Franţa, Italia, Portugalia, Olanda, Regatul Unit şi Suedia - fac parte din grup, dar şi Bolovia, Costa Rica, Ecuador şi Uruguay.
În faţa reprezentanţei UE la Caracas, Guaido a preconizat, sâmbătă, o lună februarie ”hotărâtoare” şi şi-a îndemnat susţinătorii la o nouă manifestaţie, la 12 februarie. El a anunţat, de asemenea, venirea, în zilele următoare, a unui ajutor internaţional.
Potrivit lui Guaido, centre de colectare urmează să fie instalate de cealaltă parte a frontierei - în Columbia şi Brazilia -, dar şi pe una din ”insulele caraibe”.
Statele Unite au anunţat, la rândul lor, într-un mesaj postat pe Twitter al consilierului pe probleme de securitate naţională John Bolton, că, la cererea liderului opoziţiei, ele pregătesc deja şi ”transportă ajutorul umanitar” destinat Venezuelei.
Locuitorii Venezuelei, o ţară petrolieră, odinioară cea mai bogată din America Latină, se confruntă cu grave penurii de hrană şi medicamente şi cu o inflaţie galopantă. Începând din 2015, aproximativ 2,3 milioane de venezueleni au ales să se exileze, dintr-o populaţie de 31 de milioane de oameni.
”Rezolvarea crizei economice şi umanitare care devastează Venezuela va cere o largă susţinere din partea comunităţii internaţionale”, a scris pe Twitter numărul doi FMI, americanul David Lipton.
