O conferinţă la care vor participa dramaturgul Matei Vişniec, arhitectul Dorin Ştefan şi Octavian Ursu, primarul român din oraşul german Görlitz, şi proiecţii de film vor fi incluse în secţiunea „România. 30 de ani mai târziu” din cadrul celei de-a zecea ediţii a Les Films de Cannes à Bucarest.
Secţiunea „România. 30 de ani mai târziu” va debuta cu o zi înainte de începerea festivalului.
Pe 17 octombrie, de la ora 18:30, publicul va fi invitat la Cinemateca Union să urmărească proiecţiile filmelor „De Crăciun ne-am luat raţia de libertate”, regizat de Cornel Mihalache, şi „Videograme dintr-o revoluţie”, de Andrei Ujică şi Harun Farocki.
Proiecţiile vor fi urmate, de la ora 20:30, de discuţia: „România. 30 de ani mai târziu„. Pe lângă regizorii celor două filme, vor participa la discuţie dramaturgul Matei Vişniec, arhitectul Dorin Ştefan şi Octavian Ursu – cetaţeanul german de origine română recent ales primar în oraşul german Görlitz.
Accesul la proiecţiile din cadrul secţiunii, dar şi la discuţie este liberă în limita locurilor disponibile, prioritate având rezervările făcute în prealabil pe site-ul Eventbook.ro.
În Bucureşti filmele vor fi proiectate la Instituto Cervantes: „Albă ca zăpada şi cele 7 mineriade” (vineri, 18 octombrie, în prezenţa regizorului Cornel Mihalache), „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” (duminică, 20 octombrie, în prezenţa regizorului Andrei Ujică), „Hîrtia va fi albastră” (vineri, 25 octombrie în prezenţa regizorului Radu Muntean şi a scenaristului Alex Baciu), iar „Timişoara. Decembrie 89” al regretatului Ovidiu Bose Paştină va fi proiectat luni, 21 octombrie, la sala Horia Bernea a Cinema Muzeului Ţăranului.
Unele dintre aceste filme vor fi proiectate şi în ediţiile locale ale Les Films de Cannes à Timişoara, Iaşi, Cluj, Braşov şi Suceava, de asemenea, în prezenţa realizatorilor.
OCTAVIAN URSU, a absolvit Conservatorul la Bucuresti şi s-a mutat în Germania în 1990 ca solist-instrumentist (trompetă) la Neue Lausitzer Philharmonie din Görlitz. Ursu a intrat în 2009 în partidul conservator CDU. În 2014 el a fost ales în legislativul landului federal Saxonia, iar în acest an a devenit primar al acestui oraş din estul Germaniei.
MATEI VIŞNIEC, poet, dramaturg şi jurnalist, văzut drept postmodernist optzecist cenzurat de către regimul comunist, a fost obligat să emigreze în Franţa unde a cerut azil politic şi unde, începând cu 1992, piesele îi sunt publicate în limba franceză. În revista Observator Cultural, scriitorul spunea: „Eu am scris istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali. Lumea occidentală n-a prea înţeles cum este cu utopia comunistă. Dar piesa este necesară şi pentru tinerii din România, ei nu ştiu astăzi cum a fost cu spălarea creierelor, presiunea asupra individului, vidul din interiorul marilor cuvinte şi al marilor slogane.”
DORIN ŞTEFAN este unul dintre cei mai respectaţi şi reputaţi arhitecţi români, membru al Ordinului Arhitecţilor din România, fost comisar pentru România la Bienala de Arhitectură de la Veneţia, profesor universitar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti şi, printre altele, restauratorul complexului Brâncuşi de la Târgu Jiu.
DE CRĂCIUN NE-AM LUAT RAŢIA DE LIBERTATE de Cătălina Fernoagă şi Cornel Mihalache
Realizatorii, încă studenţi la momentul respectiv, surprind starea de spirit în zilele imediat următoare Revoluţiei din Decembrie. Filmul a primit o serie de premii şi distincţii: premiul Opera Prima al Uniunii Cineaştilor din România (1990); premiul de debut şi premiul „Vox Juventutis“ al Ministerului Culturii la Costineşti (1990), premiul „Sesterce d’argent“ la Festivalul Internaţional de Film Documentar de la Nyon, Elveţia (1990); marele premiu la Festivalul Internaţional de scurtmetraj de la Tampere, Finlanda (1991); premiul special al juriului la DaKINO (1991).
VIDEOGRAME DINTR-O REVOLUŢIE de Andrei Ujică şi Harun Farocki
Analiză tulburătoare a rolului televiziunii în timpul Revoluţiei române din 1989. Mesajul e unul: pentru a câştiga puterea politică, trebuie să controlezi televiziunea. „Televiziunea nu numai că a documentat şi reflectat copios evenimentele istorice, dar a şi participat la construirea lor. Farocki şi Ujică invită la meditaţie pe această temă, după cum invită şi la interogarea relaţiei dintre, pe de-o parte, vizibilitatea pe care tehnologiile de înregistrare, redare şi transmitere la distanţă i-o pot conferi unui eveniment şi, pe de altă parte, inteligibilitatea evenimentului respectiv”. Andrei Gorzo - Liternet
Filmul va putea fi văzut, în prezenţa autorului şi la Cinema Victoria din Cluj, în cadrul Les Films de Cannes à Cluj, pe data de 19 octombrie.
TIMIŞOARA, DECEMBRIE 1989 de Ovidiu Bose Paştină
“Copilul teribil de la Studioul Sahia”, Ovidiu Bose Paştină a început să facă filme documentare în 1981. Realizat în 1990, filmul a obţinut Marele Premiu la Festivalul filmului documentar - Dokumentar Neubrandemburg, a fost prezentat în secţiunea Forum a Festivalului de la Berlin şi de la München, a obţinut premiul pentru cel mai bun documentar la Costineşti, a fost selecţionat printre primele 15 documentare ale lumii la Festivalul de la Yamagata (Japonia).
Timişoara, decembrie 1989 va rula şi pe 18 octombrie, la Aula Magna a Universităţii de Vest în cadrul Les Films de Cannes à Timişoara
AUTOBIOGRAFIA LUI NICOLAE CEAUŞESCU de Andrei Ujică
„Un tur de forţă cinematografic care urmăreşte ridicarea la putere, domnia şi căderea sumbră a dictatorului.” New York Times. Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu (2010) încheie trilogia lui Andrei Ujică dedicată sfârşitului comunismului, începută cu Videogramele unei revoluţii şi continuată cu Out of the Present.
Andrei Ujică a lucrat 4 ani la acest documentar care explorează imaginea fostului dictator, de la venirea sa la putere până la Revoluţie. S-a folosit de materiale aflate în Arhiva Naţională de Filme, în arhiva Televiziunii Române şi de câteva secvenţe filmate cu cameră video pentru amatori, toate înregistrări oficiale, care au totalizat mii de ore, din care regizorul spune că a vizionat în jur de 250. Considerat, la unison, de critica internaţională, drept o capodoperă a filmului de montaj, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu a făcut parte din Selecţia Oficială a Festivalului de la Cannes, în 2010.
HÂRTIA VA FI ALBASTRĂ de Radu Muntean
Costi mai are doar trei luni până va termina stagiul militar obligatoriu, însă ajunge în mijlocul evenimentelor derutante din timpul Revoluţiei române din 1989. Tânărul, care face parte din patrula locotenentului Neagu, decide să se despartă de colegii săi din Miliţie şi să lupte alături de revoluţionari. Câştigător al premiului juriului la Namur şi nominalizat pentru Leopardul de Aur la Locarno şi pentru marele premiu la Varşovia.
„Acest film captivant de Radu Muntean are ceva din atmosfera peliculelor balcanice. Tema imediată e haosul şi, uneori, violenţa fără sens, ca efect al căderii Uniunii Sovietice. Dar tema mai largă este absurditatea ce se iscă în inima războiului.” Scottsmovies.com
ALBĂ CA ZĂPADA ŞI CELE ŞAPTE MINERIADE, de Cornel Mihalache
Producţia TVR intră în culisele celor mai agresive mişcări sociale din istoria contemporană a României: mineriadele. Mineriadele au fost mişcări sociale de scurtă durată, de natură violentă care au bulversat spaţiul politic şi social românesc. Diferite între ele ca motivaţii, scopuri, perioadă şi mod de desfăşurare, ele au ca element comun deplasarea minerilor din Valea Jiului spre capitala României, ca şi faptul că, dezinformaţi şi manipulaţi de fiecare dată de lideri politici sau sindicali cu scopuri situate în sfera spaţiului politic, participanţii au servit, cu sau fără voie, scopuri diferite de cele mai multe ori de interesele masei de muncitori din care făceau parte.
Filmul va putea fi văzut, în prezenţa regizorului şi în cadrul Les Films de Cannes à Braşov, pe 24 octombrie, şi cu ocazia Les Films de Cannes à Suceava, pe 2 noiembrie.
In cadrul secţiunii România. 30 de ani mai târziu la Iaşi va avea loc o proiectie specială a filmului CHUCK NORRIS VS. COMUNISM de Ilinca Călugăreanu, cu introducerea Irinei margareta Nistor.
CHUCK NORRIS VS. COMUNISM de Ilinca Călugăreanu
În România anilor '80, mii de filme din Vest s-au strecurat prin Cortina de Fier şi au deschis, celor ce îndrăzneau să se uite, o fereastră spre lumea liberă. Un afacerist de pe piaţa neagră a casetelor VHS şi o traducătoare curajoasă au adus magia filmului oamenilor obişnuiţi, aprinzând scânteia unei revoluţii. Prezent în selecţia festivalurilor Sundance 2015 şi Hot Docs 2015, „acest documentar stilizat, revigorant de entertaining, explorează rolul puţin cunoscut al filmelor hollywoodiene – şi al unei traducătoare inimoase – în clătinarea comunismului din România.” Variety
Filmul va putea fi văzut în cadrul Les Films de Cannes à Iaşi, pe 19 octombrie, la ora 12:30, la Cinema Ateneu.
