Author: admin

Premierul neo-zeelandez Jacinda Ardern a dispus marţi izolarea celui mai mare oraş al ţării, Auckland, după apariţia a patru cazuri de Covid-19 în contextul în care nu a fost înregistrat niciun caz de infecţie în comunitate de 102 zile, potrivit AFP.

"După 102 zile, avem primele cazuri de Covid-19 înregistrate în afara plasării în izolare şi a carantinei gestionate, în contextul în care toţi am muncit incredibil de dur pentru a împiedica acest scenariu. Am planificat şi am pregătit acest scenariu", a declarat ea.

Conform premierului ar fi vorba de membrii unei familii din Auckland, dar sunt verificate mai multe locuri pe unde aceştia au trecut. Deocamdată, autorităţile nu ştiu cum s-au îmbolnăvit aceste persoane.

Rezidenţilor din Auckland li s-a comunicat să stea acasă începând de miercuri iar şcolile rămân închise timp de trei zile.

Noua Zeelandă are 1.569 de cazuri confirmate şi suspecte de Covid-19 şi 22 de decese asociate coronavirusului.

Vaccinul contra coronavirusului dezvoltat de Rusia a fost botezat "Sputnik V", după satelitul sovietic, prima navă spaţială care a orbitat în jurul Pământului, a anunţat directorul fondului suveran rus RDIF, scrie AFP.

"Mai mult de un miliard de doze" au fost comandate de 20 de ţări străine, a afirmat patronul acestui fond Kirill Dmitriev, precizând că faza 3 a testelor va începe miercuri.

Fondul suveran a precizat că producţia în masă va începe în septembrie.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Centrul de cercetări în epidemiologie şi microbiologie "Nikolaï Gamaleïa" a realizat "primul" vaccin contra noului coronavirus, asigurând că el va oferi "imunitate durabilă".

Ministerul Sănătăţii a afirmat că o dublă injectare "ar permite formarea unei imunităţii pe termen lung", estimând că ar putea dura doi ani.

Anterior acestui anunţ, cercetătorii străini şi-au exprimat îngrijorările cu privire la găsirea unui vaccin într-un termen atât de scurt, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut apel la respectarea "liniilor directoare şi a directivelor" în materie de vaccin.

Potrivit autorităţilor de la Moscova, profesorii şi personalul medical ar trebui să înceapă să se vaccineze din august, înainte ca vaccinarea să ajungă la toată populaţia la 1 ianuarie 2021.

Dmitriev a condamnat "atacurile mediatice coordonate" cu privire la acest vaccin, care au avut ca scop discreditarea cercetărilor din Rusia. El a afirmat că "siguranţa şi sănătatea oamenilor obişnuiţi" a fost "confiscată de divergenţele politice".

"Abordarea politizată a vaccinului rusesc de un anumit număr de ţări occidentale pune în pericol viaţa cetăţenilor lor. În loc să atace constant Rusia, care ar fi prima ţară din lume care înregistrează un vaccin contra coronavirusului, ar fi de preferat să se angajeze într-un dialog constructiv cu noi", a adăugat el.

Casa de distribuţie a presei New Concept din Bucureşti, controlată la acest moment de sucursala din România a grupului german de media Burda, a decis retragerea de la vânzare a publicaţiilor editate şi distribuite de către Ringier România şi Ringier Sportal, precum şi excluderea acestor publicaţii din portofoliul de distribuţie naţional al firmei pe termen nedefinit, invocând "caracterul oneros al relaţiei contractuale, evaluat prin prisma performanţelor comerciale ale publicaţiilor şi coroborat cu comportamentul abuziv şi imprevizibil" al furnizorilor, conform informaţiilor Profit.ro.

Ringier România şi Ringier Sportal, controlate de grupul elveţian Ringier, deţin în portofoliu titluri precum Libertatea, Gazeta Sporturilor, TVMania, TV Satelit, Elle, Avantaje, Unica, Viva.

New Concept este controlată la acest moment de Burda România, deţinută integral de grupul german Burda, conform termene.ro.

Paginademedia.ro a relatat recent că Burda a decis să iasă de pe piaţa românească, renunţând la toate activităţile din România, respectiv editare şi distribuţie, operaţiunile fiind preluate de un fost acţionar al companiei de distribuţie Hiparion, Lucian Vegheş.

Cea de-a 19-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, care a avut loc între 31 iulie şi 9 august, a propus 232 de proiecţii la care au participat 45.000 de spectatori, au transmis luni organizatorii.

Chiar şi în condiţii de siguranţă sporită, organizat pentru prima dată exclusiv în aer liber, la evenimentul dedicat filmului, timp de zece zile, spectatorii au urmărit pe marile ecrane 157 de producţii din 49 de ţări, prezentate în cadrul a 232 de proiecţii (faţă de circa 400, în 2019), în 14 spaţii, în prezenţa realizatorilor invitaţi.

Au fost acordate premii în valoare totală de 84.300 de euro. „Babyteeth”, lungmetrajul de debut al australiencei Shannon Murphy, a primit trofeul Transilvania, în valoare de 10.000 de euro.

Documentarul „Acasă” al lui Radu Ciorniciuc a a fost ales de juriu drept cel mai bun lungmetraj din secţiunea Zilele Filmului Românesc şi a primit un premiu în valoare de 10.000 de euro (constând în 20 role de film şi servicii de post-producţie).

În cadrul programelor TIFF au fost acordate premii în valoare de 48.500, iar în cadrul Bursei „Alex. Leo Şerban”, oferită de Conceptual Lab, în valoare de 4.000 de euro.

În topul preferinţelor celor care au ales să-şi petreacă serile de vară la TIFF s-au aflat, în acest an, filmele „La Belle Époque/ Cei mai frumoşi ani” (r. Nicolas Bedos), „Mama” (Madre, r. Rodrigo Sorogoyen), „Corpus Christi” (r. Jan Komasa), „La dolce vita” (r. Federico Fellini), evenimentele din programul Weekend la Castel şi cele organizate la Arkhai Sculpture Park din Vlaha. Din totalul evenimentelor programate, 51 au fost sold-out.

Toate cele 500 de locuri disponibile în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca au fost ocupate în fiecare seară, Câteva dintre cele mai de succes titluri ale ediţiei pot fi urmărite, până pe 16 august, pe unlimited.tiff.ro, platforma de video streaming a festivalului.

Anul acesta, un număr record de 600 de aplicanţi şi-au exprimat dorinţa de a fi voluntari la TIFF, peste 250 dintre ei fiind selectaţi pentru a asigura, alături de echipa festivalului, buna desfăşurare e evenimentelor şi implementarea măsurilor de siguranţă.

Filme de la ediţia din acest an, dar şi alte pelicule premiate vor rula în Bucureşti, în fiecare weekend, până pe 27 septembrie, la „Cinema sub clar de lună”. Proiecţiile au loc în aer liber, vinerea, sâmbăta şi duminica, într-un spaţiu amplu alăturat Casei Florescu-Manu de pe Calea Victoriei 192A, care poate găzdui maxim 150 de spectatori, cu respectarea regulilor de siguranţă sanitară.

În perioada 27 - 30 august, filme de la TIFF vor fi prezentate la Sibiu, pentru cel de-al 14-lea an consecutiv, iar între 11 şi 13 septembrie, la Oradea, tot în aer liber.

Bilanţul deceselor provocate de explozia care a avut loc pe 4 august în portul Beirut a fost actualizat luni de autorităţi, care au transmis că cel puţin 200 de oameni şi-au pierdut viaţa, informează BBC.

Guvernatorul capitalei, Marwan Abboud, a declarat că zeci de oameni sunt încă daţi dispăruţi, mulţi dintre ei fiind lucrători străini.

Între timp, armata a anulat faza de salvare a operaţiunii de căutare din port, locul unde a avut loc deflagraţia.

Duminică, în a doua noapte de violenţe, poliţia a intervenit în forţă asupra demonstranţilor care consideră Guvernul responsabil pentru dezastru, prin neglijenţă, şi contestă răspunsul faţă de situaţia prezentă.

Demisia a trei miniştri şi a mai multor parlamentari nu a domolit furia cetăţenilor.

În urma exploziei, în care au fost răniţi mai mult de 6.000 de oameni, peste 250.000 de locuitori au rămas fără adăpost.

Agenţiile ONU au avertizat că o criză umanitară este iminentă dacă nu vor fi trimise urgent ajutoare.

Duminică, mai multe state şi-au luat angajamentul - la o conferinţă co-organizată de preşedintele francez Emmanuel Macron - să facă donaţii Libanului. Suma promisă este de 297 de milioane de dolari.

Reprezentanţii ţărilor au spus că fondurile trebuie să fie livrate „direct poporului libanez”.

Economia Libanului, afectată de datorii, era deja în criză înainte de explozia din portul Beirut. Guvernele străine sunt precaute în acordarea de împrumuturi şi ajutoare unui guvern perceput de propriul popor ca fiind corupt.

Deflagraţia de marţi seară a avut loc în port, la un depozit unde se aflau stocate, „în mod necorespunzător”, după cum au precizat autorităţile, 2.750 de tone de nitrat de amoniu.

Vineri, preşedintele Michel Aoun a spus că este în derulare o anchetă care va stabili dacă dezastrul a fost cauzat de o bombă sau de o intervenţie externă, dacă a fost vorba despre neglijenţă ori dacă a fost vorba despre un accident.

Douăzeci de oameni au fost reţinuţi până acum în legătură cu cazul, a mai spus Aoun.

SUA şi Franţa se numără între ţările care au solicitat efectuarea unei anchete internaţionale.

Documentarul intitulat "Robin's Wish", care va fi lansat în curând, revine asupra ultimelor zile din viaţa actorului american Robin Williams, la şase ani de la moartea sa.

Filmul, realizat de Tyler Norwood prezintă "ceea ce s-a întâmplat cu unul dintre cei mai mari artişti ai tuturor timpurilor".

Printre numeroasele mărturii din documentar este şi cea a regizorului Shwn Levy, care a colaborat cu soţia actorului Susan Schneider Williams la saga "Nights at the Museum".

"În faţa unei maladii cerebrale de care nu ştiam, mi-am impus să o înţeleg", a declarat Susan Schneider Williams pentru Entertainement Weekly. "Cu ajutorul nemăsurat al experţilor în medicină, am înţeles că ceea ce a trăit Robin şi cu mine a avut un sens", a adăugat ea.

Actorul, laureat al unui premiu Oscar în 1998 pentru "Good Will Hunting", a vorbit de mai multe ori despre dependenţa sa de alcool şi despre depresie.

Robin Williams s-a sinucis în 2014, la vârsta de 63 de ani. Aflase, cu câteva luni înainte, că suferă de maladia Parkinson.

Robin McLaurim Williams s-a născut la 21 iulie 1951, în Chicago, Illinois. A mai câştigat şase Globuri de Aur, două premii Screen Actors Guild şi trei premii Grammy.

Cariera sa în cinematografie a început în 1980, în urma succesului său în serialul de televiziune „Mork & Mindy", şi a continuat cu filme pentru marele ecran şi în spectacole de comedie. Serialul de televiziune „Mork & Mindy" a fost un succes şi l-a ajutat pe Robin Williams să devină unul dintre cei mai populari actori de comedie, alături de Richard Pryo şi Billy Crystal, în anii '70 şi '80.

Primul film în care a jucat a fost comedia „Can I Do It 'Till I Need Glasses?" din 1977. Rolul din „Bună dimineaţa, Vietnam/ Good Morning, Vietnam" (1987) i-a adus lui Robin Williams o nominalizare la premiul Oscar pentru cel mai bun actor. Actorul mai fost nominalizat la premiile Oscar pentru rolul profesorului de engleză din „Cercul poeţilor dispăruţi/ Dead Poets Society" (1989) şi pentru cel al vagabondului din „Regele pescar/ The Fisher King" (1991).

A primit o distincţie specială din partea National Board of Review pentru rolul său alături de Robert DeNiro din „Revenire la viaţă/ Awakenings” (1990). Şi-a împrumutat vocea pentru numeroase filme de animaţie şi a jucat în producţii de succes ca „Mrs. Doubtfire” (1993) şi „Night at the Museum” (2006). Actorul a fost răsplătit cu o stea pe Walk of Fame din Hollywood.