Miting în București, la 29 de ani de la Revoluție. Mii de persoane, mărșăluiesc în memoria eroilor din 1989

Sute de oameni s-au adunat în Piața Victoriei, după ce câteva organizații civice au anunțat pe Facebook organizarea unui protest, la 29 de ani de la Revoluție. De acolo, manifestanții au plecat în marș către Piața Universității. 

Eroii revoluţiei din 1989 au fost omagiaţi, sâmbăta seară, cu un moment de reculegere la troiţa din Piaţa Universităţii, ridicată în memoria lor.

Peste 2.000 de persoane care au asistat la marșul de comemorare a victimelor Revoluției au asistat la citirea numelor celor ucişi în 1989 în Piaţa Universităţii, după ce mulţimea a cântat imnul naţional. 

Oamenii au scandat „Nu uităm!”, „Cinste lor!”, „Libertate!” şi „Iliescu vinovat pentru sângele vărsat!”.

După acest moment, mulțimea a mărșăluit către Sala Dalles, unde la revoluție au murit 13 persoane, după care urmează deplasarea spre Palatul Regal. 

Cristina Florica a plecat în vacanță. Sexy-handbalista se bronzează la Dubai

Handbalista Cristina Florica, 26 de ani, a plecat în vacanță pentru a se relaxa după un sezon foarte încărcat, sub razele soarelui, la Dubai (Emiratele Arabe Unite).  

Jucătoarea de la SCM Rm. Vâlcea a postat pe rețeau Instagram o fotografie cu ea în costum de baie, întinsă pe un șezlon.

Cristina Florica a făcut parte din naționala României clasată pe locul 4 la Euro 2018. În cele opt meciuri jucate la turneul final din Franța, Cristina Florica a înscris 9 goluri din 13 aruncări la poartă, reușind un procentaj de 69%. 


Extrema stânga este a noua marcatoare din lotul deplasat de Martin Ambros la Euro 2018, după Eliza Buceschi (45), Cristina Neagu (44), Crinea Pintea (33), laura Chiper (17), Valentina Ardea-Elisei (14), Melinda Geiger (13), Cristina Laslo (11) și Ana Maria Dragut (10).

Cristina Florica are în arhiva de pe instagram mai multe fotografii în ipostaze sexy făcute în vacanțe. Extrema Cristina Florica nu doarme înaintea meciurilor. 

Bărbat filmat în timp ce cânta la chitară, în timp ce era operat pe creier

Un artist din Africa de Sun, pe nume Musa Manzini, este a oferit un adevărat spectacol într-o sală de operații, în timp ce era operat pe creier, pentru tumoare. 

O înregistrare video cu artistul, profesor universitar, îl arată cântând la chitară, el fiind supus unei operații chirurgicale complicate, de șase ore, pe creier.

Cântărețul stătea pe masa de operație, înconjurat de chirurgi, și cânta la chitară, ceea ce le-a permis doctorilor să observe ce părți din creierul său sunt active atunci când își face meseria, mișcându-și degetele. Astfel, cadrele medicale au putut proteja acele zone ale creierul în momentul extragerii tumorii. 

Se scumpesc țigările! Cât va costa un pachet de la 1 ianuarie 2019

Pachetele de țigări vor sări de 18 lei, după ce accizele la acestea vor crește cu 8% de 1 ianuarie 2019, potrivit Ordonanței de Urgență adoptate vineri de către Guvern. Noi creșteri ale accizei sunt prevăzute până în anul 2022 

Potrivit ordonanței adoptate acciza la mia de țigarete va crește de la 448,74 lei la 483,74 lei începând cu 1 ianuarie 2019.

Procentual, creșterea este 8%.

Totuși, diferența de acciză de 35 de lei trebuie recuperată din vânzarea a o mie de țigarete, adică 50 de pachete.

Astfel, creșterea de preț ar urma să fie de circa 0,7 lei pe pachet. În acest moment, prețul mediu este de 17,5 lei pe pachet. 

Anual vor exista însă creșteri ale accizei, urmând ca în 2022 acestea să atingă 539,58 lei pe mia de țigarete, nivel cu 20% mai mare față de cel existent pe anul 2018.

Scumpiri constante Preţul pachetului de ţigări a crescut constant în ultimii ani din cauza majorării accizei, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană. Astfel, țigările s-au scumpit de la 5 lei pe pachet în decembrie 2006 la 17,5 lei în 2018. 

Din cauza creșterii accizelor, este posibil ca prețul să atingă astfel 21 de lei în anul 2022. Din prețul unui pachet de țigări, statul încasează circa 80% prin taxe, respectiv TVA și accize.

Prețul țigărilor este însă influențat de o sumedenie de factori, de la prețul materiei prime la cursul de schimb leu-dolar la costurile cu forța de muncă. 5 milioane de români, afectați.

În România există peste 5 milioane de fumători. Trei mari companii mondiale din domeniu, respectiv Philip Morris, British American Tobacco și JTI sunt prezente în România, unde au fabrici de producție a țigărilor. 


VIDEO/ Se întorc românii acasă de Crăciun! Filmul emoționant de pe Otopeni, care a devenit viral pe net!

Aeroportul Otopeni, aerogările din Cluj și Timișoara, dar și vămile terestre ale României sunt pline. Revin acasă cei care locuiesc și muncesc în străinătate.

Libertatea a realizat un film tulburător, care nu mai are nevoie de multe cuvinte. 3,5 milioane de români locuiesc în străinătate.

Suntem, după Siria, țara cu cel mai mare număr de emigranți în ultimii 10 ani! Iar sirienii preferă să-și riște viața în mijlocul Mediteranei, pentru că li se pare mai puțin periculos decât să stea în războiul din țara lor.

La noi nu e război și totuși sporul emigrației este uriaș. Indiferent însă de ce pleacă românii, de disperare, de dorința de a câștiga și de a trăi demn, din aventură sau ca să-și întregească familiile, motivul întoarcerii acasă e unul singur: dorul!

Ușile glisante de la Sosiri se deschid și se închid ca niște cortine la teatru. Sutele de spectatori întind gâtul la fiecare mișcare, poate-poate îi zăresc. O zăresc. Îl zăresc. Și dacă ușile se închid fără să le fi dezvăluit persoana pe care o așteptau, se aude un murmur încet, de dezamăgire.

Apoi așteptarea se umple cu zgomot de trollere și o iau de la capăt.  Așteptare, nerăbdare Un băiat blonduț ascunde la spate un trandafir roșu. Se apleacă peste bara de metal, se îndreaptă, bate din picior. Face doi pași, nu mai mult. Revine la locul său, militărește. Toată gimnastica așteptării îi aduce pe față o lumină aparte.

Doar că avionul așteptat, de la Londra, are întârziere. Un domn intră în discuții cu tânărul, entuziasmat, căutând cunoștințe comune.

„Da, sigur o cunosc, mergem la aceeași biserică de acolo”, spune omul. Dar băiatul e în altă lume. E cu gândul la ea, care încă plutește deasupra norilor. Tandrețe

O fată cu fustă scurtă câștigă toate privirile. Ea stă serioasă, fără să răspundă la insistența ochilor din jur. E gătită ca pentru o ieșire în oraș vineri seara. Și nu-i de mirare. Îi vine iubitul acasă. A venit!

Îi aleargă în brațe. Se sărută o dată, de două ori, de multe ori. Se desprind puțin și se privesc, ca și cum ar vrea să se asigure că el e el și ea e ea. Și că sunt iar împreună.

Ea își ridică mâinile și începe să-i mângâie părul. El se lasă alintat. Și toată scena asta se întâmplă cu sute de oameni în jur și totuși, nimeni nu e atent la tandrețurile altora.

Toți sunt în gând cu propria lor reîntâlnire. Iubire, durere O femeie ajunge după o fugă aproape disperată la gardul despărțitor și își îmbrățișează sora. Plâng amândouă. E atâta durere în ochii lor.

E îmbrățișarea aia după mult timp, a omului care muncește în străinătate și vine acasă de Sărbători, doar de Sărbători. Se țin încă strâns în brațe, la gard. Se desprind apoi și-l ocolesc. Se iau iar în brațe.

Femeia care s-a întors își odihnește capul pe umărul surorii ei. Plâng. Dar nu e un plâns de fericire.

În revederea lor plutește încă durerea despărțirii care va veni curând, în ianuarie probabil.

Prietenie Doi bărbați se iau în brațe și se bat pe spate puternic. Când se desprind, îi cade unuia șapca. Celălalt o prinde și i-o îndeasă pe cap ștrengărește. Ca atunci când erau copii. O prietenie veche.

Dor

O bunică își primește nepoata cu brațele largi și apoi o ține ca într-o menghină. Nici când tânăra cu păr roșcat caută să se desprindă, nu are succes. Și nici s-o ia spre ieșire nu poate.

Femeia s-a așezat în fața ei, o cercetează și apoi strânge buzele și o prinde tare de ambele brațe. Ca atunci când de prea mult drag, îți vine să strângi tare un bebeluș. Se îmbrățișează iar.

Un bărbat care își cară cu un cărucior două trollere mari, scoate câteva plicuri din borsetă. Pe fiecare plic scrie un nume și o sumă. Întinde un plic unui bărbat și îi spune grăbit: „Da, e bine. Zice să îl suni…”

Pleacă. Bărbatul rămâne cu plicul în mână și parcă ar da să-l urmărească pe mesager, să mai afle ceva. Dar a plecat deja către cei dragi. Se întoarce pe călcâie. Are o privire de orfan. Și plicul ăla impersonal în mână. Poate data viitoare, poate la Paști.

Și scena continuă, într-un spectacol fără sfârșit. Aeroportul are zboruri non-stop.

Amprenta emoțiilor

Oamenii așteaptă întâi cu picioarele care încep să bată ușor un ritm interior auzit doar de ei.

Apoi și degetele își caută o ocupație, o suprafață de atins sau pe care buricele să poposească ca pe clapele unui acordeon.

M-am întrebat, după trei ore de stat și urmărit chipuri nerăbdătoare la aeroport, dacă pe femeia de serviciu care șterge bara de delimitare, la final de zi, n-are vreo remușcare.

Că pe cârpa ei se adună amprenta atâtor emoții, în fiecare zi, 24 din 24. 12 milioane de pasageri au trecut prin Aeroportul Otopeni în 2017.

4800 de pasageri pe oră, 32.000 de tone de bagaje trec prin cargo anual, peste o sută de mii de zboruri pe an.

Londra, Roma, Tel-Aviv, Paris și Milano sunt orașele de unde și spre care se zboară cel mai des. În acest du-te-vino mecanic, plutește în aer urmele și emoția îmbrățișărilor. Și bucuria a milioane de reîntâlniri…

Epilog

În absolut orice colț al lumii ai merge, îmbrățișarea rămâne semnul suprem al afecțiunii. De când e prunc, copilul știe că dacă îi întinzi două palme, ușor oblic, înseamnă că îi faci o invitație la tine în brațe.

E în ADN-ul pământean. Iar băiețelul blond și cârlionțat care sigur n-a apărut în lumea asta de mai mult de un an se desprinde de brațele mamei ușor și se lasă cuprins de cele ale bunicului.

Iar bărbatul cu fața ridată întinerește brusc într-un zâmbet larg. I-a venit nepotul acasă de Sărbători. E suficient să petreci jumătate de oră la Sosiri, în Aeroportul Otopeni, ca să ai radiografia completă a emoțiilor umane.

Să te joci cu părul partenerului e cel mai tandru lucru.

Clipe de intimitate între iubiții care se revăd după ceva timp se consumă acolo, sub anonimatul statutului de pasager.

Îmbrățișarea bărbaților cu o mână bine prinsă de mijlocul fetelor, în timp ce ele sunt agățate efectiv de gâtul său, au atâta farmec. Scene ce așteaptă parcă să fie prinse într-un tablou. Și care sunt, de fapt, prinse într-un tablou. Acela al vieții. 

Depardieu şi Houellebecq vor juca împreună într-un film francez

Actorul Gérard Depardieu şi celebrul scriitor Michel Houellebecq, consideraţi "copiii teribili" ai culturii franceze, vor fi protagoniştii filmului 'C'est extra', care va fi regizat de Guillaume Nicloux, informează sâmbătă presa franceză.

Potrivit site-ului de specialitate 'Allociné', filmul prezintă povestea unui bărbat (Depardieu) care încearcă să depăşească o problemă de sănătate cu ajutorul unei cure de talasoterapie şi al unui personaj interpretat de Houellebecq.

Încă nu se cunoaşte data începerii filmărilor şi nici a lansării în cinematografe.

Regizorul Guillaume Nicloux a lucrat atât cu Houellebecq în 'L'Enlevement de Michel Houellebecq' (2014), cât şi cu Depardieu, în 'Valley of Love' (2015)

Gérard Depardieu, 69 de ani, este cunoscut de marele public datorită unor filme ca 'Novecento' (1976), 'Cyrano de Bergerac' (1990) - pentru care a fost nominalizat la Oscar -'The Man in the Iron Mask' (1998), sau seria 'Astérix y Obélix'.

Actorul a ocupat titlurile presei cu declaraţiile sale controversate la adresa Franţei - renunţând chiar la rezidenţă în 2012, supărat pe impozitele pe care trebuia să le plătească - mai ales după ce i-a fost acordată, în 2013, cetăţenia rusă de preşedintele Vladimir Putin.

Michel Houellebecq, în vârstă de 62 de ani şi care a publicat recent noul său roman 'Serotonine', este autor al unor cărţi celebre precum 'Sumisión' (2015) şi 'Les Particules élémentaires' (1998) şi este cunoscut de asemenea pentru controversatele sale declaraţii despre religie şi politică.

Actorul Donald Moffat, cunoscut pentru rolurile din „Clear and Present Danger” şi „HouseSitter”, a murit

Actorul britanic de teatru şi film Donald Moffat, cunoscut pentru rolurile din „Clear and Present Danger”, „The Thing” şi „HouseSitter”, a murit joi la vârsta de 87 de ani. 

Moffat s-a născut pe 26 decembrie 1930, în Plymouth, Anglia, însă a devenit celebru în Statele Unite, după ce s-a mutat acolo în 1956.

Două dintre rolurile sale cele mai importante au fost a doi preşedinţi americani - Lyndon B Johnson, în „The Right Stuff” (1983) şi fictivul preşedinte Bennett, în „Clear and Present Danger” (1994).

S-a făcut remarcat în teatru încă de la începutul carierei, în 1967 primind două nominalizări la premiile Tony.

A studiat în Londra, la Royal Academy of Dramatic Arts, şi primele rolurile le-a interpretat pe scena Old Vic. 

După ce s-a mutat în Statele Unite, a jucat în peste optzeci de seriale şi filme de televiziune, pe lângă lungmetraje artistice. 

A jucat alături de Tom Hanks, în „The Bonfire of the Vanities” (1990), cu Steve Martin şi Goldie Hawn, în „HouseSitter” (1992), şi a fost tatăl lui personajului interpretat de Allison Janney în serialul „The West Wing”.

Un alt rol remarcabil al său a fost Ulysses S Grant, în spectacolul „A Few Stout Individuals”, prezentat în 2002 pe Broadway după piesa lui John Guare.