Author: admin

Terminalul Multimodal de la Străulești poate cuprinde 660 de autoturisme, însă doar aproximativ 19 mașini sunt parcate zilnic în uriașa construcție. 

Clădirea a fost ridicată cu 365 de milioane de lei, bani de la bugetul de stat, și a fost inaugurată în luna noiembrie. 

„Numărul mediu de maşini parcate zilnic în Park and Ride – ul de la Străuleşti este de 19 maşini.

Pe măsură ce numărul maşinilor parcate în loc nepermis, în zonă, se va diminua, gradul de ocupare al parcării va creşte semnificativ, având în vedere faptul că Park and Ride-ul de la Străuleşti reprezintă o soluţie unică în Bucureşti care oferă siguranţă şi confort posesorilor de autoturisme la un preţ extrem de avantajos, faţă de preţul pieţei”, scrie într-un comunicat al Metrorex, potrivit Mediafax.

Metrorex arată că cei de vină pentru această situație sunt șoferii care nu vor să parcheze în terminal, ei lăsând mașinile pe străduțele de lângă parcare.

Totuși, potrivit sursei citate, numărul mașinilor aflate pe străduțele de lângă terminal nu este foarte mare (15 – 20 de mașini). 

Compania de metrou afirmă că cei care aleg să își lase mașinile în afara terminalului o fac pentru a nu plăti taxa de un leu pe oră. Construcția Depoului și Terminalului Multimodal Străulești a costat 365 de milioane de lei cu TVA, iar în preț au intrat și amenajările de suprafață.

Parcarea are o înălțime de trei etaje plus parter, iar aceasta poate cuprinde 660 de mașini.

De asemenea, în complexul terminalului mai există o sală de așteptare pentru călătorii transportului public și o autogară cu 11 locuri de parcare.

De asemenea, construcția mai are lifturi de acces în parcajul suprateran, precum și acces direct către stația de metrou Străulești. 

Micile poze rotunjite de deasupra feed-ului Facebook, pe care majoritatea utilizatorilor le ignoră, vor deveni pe viitor gazdele evenimentelor partajate în reţeaua de socializare.

Facebook a anunţat că va începe să testeze o nouă abordare pentru funcţia de evenimente a propriei reţele.

Pe lângă secţiunea dedicată evenimentelor, acestea vor putea fi văzute în formatul Stories de deasupra feed-ului.

În cazul evenimentelor, formatul Stories va fi adaptat să permită utilizatorilor nu doar să vadă informaţii despre acestea, ci şi să interacţioneze cu ele.

Apăsarea pe un astfel de Story va duce la afişarea informaţiilor precum locul şi data desfăşurării evenimentului.

Însă, tot în cadrul acestui format, utilizatorii îşi vor putea afirma interesul pentru eveniment - dacă vor să meargă sau nu.

Va exista inclusiv un link către pagina evenimentului, de unde utilizatorii interesaţi vor putea intra într-un grup de discuţii pe Facebook Messenger.

Testarea noii funcţii va avea loc în Statele Unite, Mexic şi Brazilia.

Utilizatorii din aceste ţări vor putea vedea şi folosi evenimentele în format Stories atât pe Android, cât şi pe iOS.

Conform celei mai recente evaluări făcute publice de Facebook, funcţiile Stories din Facebook şi Facebook Messenger au împreună 300 de milioane de utilizatori activi pe zi.

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă.

În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ''Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional''.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie - Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Şi în alte ţări europene, Ziua Culturii Naţionale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.

Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

* * *

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Hegel.

A fost activ în societatea ''Junimea'' şi a lucrat ca redactor la Timpul. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.

Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinţa din 25 ianuarie 1902. A murit la 15 iunie 1889 (avea 39 de ani), la Bucureşti, iar la 17 iunie a fost înmormântat la cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

În cartea dedicată vieţii lui Mihai Eminescu, George Călinescu scria: ''Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale''.

Sursa foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Sărbătorirea a 163 ani de la naşterea lui Eminescu, la bustul şi teiul poetului, în parcul Copou din Iaşi, 2013

---

"Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru şi cel mai strălucit geniu pe care l-a zămislit pământul, apele şi cerul românesc.

El este, într-un anumit fel, întruparea însăşi a acestui cer şi a acestui pământ, cu toate frumuseţile, durerile şi nădejdile crescute din ele. Noi cei de aici, rupţi de pământ şi de neam, regăsim în tot ce-am lăsat în urmă, de la văzduhul munţilor noştri şi de la melancolia mării noastre, până la cerul nopţii româneşti şi teiul înflorit al copilăriei noastre.

Recitindu-l pe Eminescu, ne reîntoarcem ca într-un dulce somn, la noi acasă", scria Mircea Eliade, potrivit site-ului www.mihai-eminescu.ro.

Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că ''fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci", potrivit criticului literar Tudor Vianu.

Ioan Slavici, bun prieten al lui Eminescu, spunea: "Eminescu era de o vigoare trupească extraordinară, fiu adevărat al tatălui său, care era munte de om, şi ca fire, grădina de frumuseţe. (...)

El era lipsit cu desăvârşire de ceea ce în viaţa de toate zilele se numeste egoism, nu trăia prin sine şi pentru sine, ci pentru lumea în care-şi petrecea viaţa şi pentru ea.

Trebuinţele, suferinţele şi durerile, întocmai ca şi mulţumirile lui individuale, erau pentru dânsul lucruri nebăgate-n seamă.

Ceea ce-l atingea pe el erau trebuinţele, suferinţele, durerile şi totdeauna rarele bucurii ale altora. (...) El niciodată nu s-a plâns de neajunsurile propriei sale vieţi şi niciodată nu a dat pe faţă bucuria izvorâtă din propriile sale mulţumiri. Flămând, zdrenţuit, lipsit de adăpost şi răbdând în ger, el era acelaşi om senin şi veşnic voios, pe care-l ating numai mizeriile mai mici ale altora.

Întreaga lui purtare de grijă era deci numai pentru alţii, care, după părerea lui, nu puteau să găsească în sine înşişi mângâierea pe care o găsea el pierzându-se în privirea lumii ce-l înconjura", spunea scriitorul, potrivit site-ului www.ioanslavici.eu.

Bastonul lui Mihai Eminescu (realizat la mijlocul secolului al XIX-lea, din fildeş şi bambus, argint şi piele, având sculptată în basorelief monograma poetului, încadrată într-un decor floral), expus la Muzeul Judeţean Argeş, din Piteşti, alături de medalii şi plachete bătute în memoria poetului, eveniment prilejuit de împlinirea a 160 de ani de la naşterea sa, 2010

Sursa foto: (c) CRISTIAN MATEI / AGERPRES FOTO

---

Poetul Tudor Arghezi, într-o înregistrare de arhivă din fonoteca radio, realizată în 1955, spunea: "A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă: nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere pe ceilalţi. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harfă şi să legene din depărtare delicata lui singurătate ca slavă. Într-un fel, Eminescu e sfântul prea curat al versului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un crucificat. Pentru pietatea noastră depăşită, dimensiunile lui trec peste noi, sus, şi peste văzduhuri. Fiind foarte român, Eminescu e universal, asta o ştie oricine citeşte".

Zoe Dumitrescu Buşulenga (devenită ulterior Maica Benedicta) afirma despre Eminescu: "S-au încercat până acum câteva răspunsuri la problema credinţei marelui artist gânditor.

Unii l-au socotit ateu ireductibil, alţii un credincios fervent, fiecare întemeindu-se pe unul sau mai multe texte. Calitatea probantă a textelor invocate este însă minimă prin desprinderea lor de contextul atât de vast şi complex al întregii gândiri şi opere eminesciene, care exprimă o personalitate de o natură cu totul particulară. (...)

Căutător de absolut în viaţă, în gândire şi creaţie, Eminescu s-a desfăşurat cu cele mai înalte registre ale cunoaşterii, compensând gravele imperfecţiuni ale realului prin care se simţea închis de necesitate.

Şi în căutările lui înfrigurate, a pendulat el, liricul admirabil, 'între filosofii', s-a cufundat în mituri, a încercat să pătrundă în ştiinţă, cercetând necontenit căile ce duc spre frumuseţi şi adevăruri supreme", conform site-ului www.cuvantul-ortodox.ro. 

Filmul „Aquaman”, cu Jason Momoa în rol principal, s-a menţinut pentru al patrulea weekend consecutiv pe primul loc în box office-ul românesc. 

Lungmetrajul regizat de James Wan a generat încasări de 986.865 de lei şi a fost vizionat de 41.473 de spectatori, potrivit cifrelor oferite de Cinemagia.

Animaţia „Ralph rupe netu'/ Ralph Breaks the Internet” s-a menţinut pe poziţia a doua, după ce, în al doilea weekend de la premieră, a generat încasări de 432.439 de lei, jumătate faţă de performanţa din primul weekend.

Locul al treilea este ocupat de „Crăiasa zăpezii: Ţinutul oglinzilor/ The Snow Queen: Mirrorlands”. În weekendul de debut, filmul de animaţie a generat încasări de 430.034 de lei şi a fost vizionat de 22.010 spectatori.

„Curierul traficanţilor/ The Mule”, thriller semnat de Clint Eastwood, care joacă alături de Bradley Cooper, a coborât un loc, în al doilea weekend de la premieră, clasându-se pe patru. Filmul a generat încasări de 398.471 de lei şi a fost vizionat de 18.495 de spectatori.

Filmul SF „Bumblebee” şi-a menţinut poziţia, a cincea, după al treilea weekend de la premieră, când a generat încasări de 353.998 de lei şi a fost vizionat de 15.403 spectatori.

Comedia-dramă „Asistent de (ne)voie/ The Upside”, cu Kevin Hart, Bryan Cranston şi Nicole Kidman în distribuţie, a debutat pe locul al şaselea în top, cu încasări de 345.619 lei şi 16.882 de spectatori.

Drama muzicală „Bohemian Rhapsody”, despre ascensiunea trupei Queen, a urcat un loc în clasament, până pe şapte, după ce - în al 11-lea weekend de la premieră - a generat încasări de 245.841 de lei şi a fost vizionată de 10.872 de spectatori.

Comedia „Holmes şi Watson”, cu John C. Reilly şi Will Farrell, a coborât patru locuri, până pe opt. Filmul a generat, în al doilea weekend de la premieră, încasări de 194.005 lei şi a fost vizionat de 9.202 spectatori.

Comedia „A doua şansă/ Second Act”, cu Jenifer Lopez şi Leah Remini în distribuţie, a coborât două poziţii, până pe nouă, după al cincilea weekend, când a generat încasări de 186.116 lei şi a fost vizionată de 8.452 de spectatori.

Filmul de animaţie „Omul-Păianjen: În lumea păianjenului/ Spider-Man: Into the Spider-Verse" s-a clasat pe locul al zecelea, în coborâre patru locuri, după ce - în al treilea weekend de la premieră - a generat încasări de 163.252 de lei şi a fost vizionat de 7.965 de spectatori.

Best Debut:

Mii de polonezi au participat luni seara la adunări împotriva violenţei, organizate în mai multe oraşe după moartea primarului din Gdansk Pawel Adamowicz, înjunghiat duminică seara de un bărbat la un eveniment de caritate public, relatează AFP. 

Lovit în mai multe rânduri cu un cuţit de către un infractor, ale cărui motivaţii rămân neclare, primarul din Gdansk a decedat luni după-amiază.

Pawel Adamowicz, care a condus oraşul timp de 20 de ani, a suferit o rănă gravă la inimă, altele la diafragmă şi la alte organe din cavitatea abdominală, potrivit medicilor săi. El a pierdut o ”cantitate enormă” de sânge.

Atacul a avut loc duminică seara, în faţa câtorva sute de persoane, inclusiv copii, pe o scenă ridicată în vederea unei acţiuni caritative naţionale de colectare de fonduri destinate achiziţionării unor echipamente spitaliceşti.

Agresorul, un locuitor de la Gdansk în vârstă de 27 de ani, care tocmai ispăşise o îndelungată pedeapsă la închisoare în urma unor atacuri armate, a fost inculpat de crimă, a anunţat parchetul.

Bărbatul, reţinut imediat după crimă, a cărui stare mentală urmează să fie examinată de către psihiatri, nu a recunoscut faptele. El riscă închisoarea pe viaţă.

Luni seara, mii de persoane s-au adunat în tăcere în centrul istoric al oraşului Gdansk pentru a-i aduce un omagiu lui Pawel Adamowicz şi a protesta faţă de violenţă.

”Dragă Pawel, vreau să-ţi promit că, pentru tine, pentru noi, noi vom apăra Gdanskul nostru, Polonia noastră şi Europa noastră de ură şi dispreţ. Ţi-o promitem. Adio Pawel!”, a declarat în faţa mulţimii Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, care a venit la faţa locului luni seara pentru a-i aduce un omagiu prietenului şi fostului său aliat politic.

”Tu ai fost mereu acolo unde trebuia să apară o faţă bună şi curajoasă care să se opună răului”, a mai declarat fostul premier liberal polonez, el înuşi originar din acest oraş de coastă, la Marea Baltică.

Adunări asemănătoare au avut loc în mai multe oraşe poloneze, cele mai mari la Varşovia, Cracovia (sud), Poznan (vest) şi Wroclaw (vest).

DOLIU NAŢIONAL

Preşedintele Andrzej Duda, care i-a adus un omagiu lui Adamowicz, "un mare om politic”, a anuţat că ziua funeraliilor acestuia, a cărei dată urmează să fie hotărâtă de familie, va fi proclamată zi de doliu naţional.

Locuitori ai Gdanskului intervievaţi de AFP nu şi-au ascuns tristeţea faţă de anunţul morţii primarului, marcată prin tragerea clopotelor în toate bisericile.

”Este un şoc că un asemenea lucru se poate întâmpla la Gdansk (...). Este violenţă, un lucru pe care nu l-am avut în Polonia până acum”, a reacţionat Maciej Szczepanski, un angajat de birou în vârstă de 45 de ani. ”Este vina situaţiei politice, mai ales partidul aflat la putere (Lege şi Justiţie - PiS, conservator) pune gaz pe foc”, însă ”nu ne putem lăsa luaţi de ură”.

”Eu sunt furioasă şi în acelaşi timp tristă”, deplângea Agnieszka Naruszewicz, în vârstă de 35 de ani, o învăţătoare la o şcoală mică. ”El strângea bani pentru a salva vieţile copiilor, oamenilor de toate vârstele şi iată că a murit. Ne va lipsi mult la Gdansk”.

Agresiunea a provocat un şoc în Polonia, o ţară în care, practic, nu s-a înregistrat vreun incident violent de acest fel de la căderea comunismului, în urmă cu 30 de ani, cu excepţia asasinării prin împuşcare, la Lodz, în 2010, a unui membru PiS de către un bărbat considerat responsabil de faptele sale, care şi-a invocat ”ura” faţă de acest partid, aflat atunci în opoziţie.

Agresorul lui Adamowicz a vizat principalul partid de opoziţie, Platforma Civică (PO).

Înainte să fie reţinut pe scenă, unde l-a înjunghiat pe Adamowicz, acest bărbat a declarat că a fost aruncat la închisoare, în pofida faptului că era nevinovat, şi ”torturat” de PO.

Acest partid a susţinut candidatura lui Pawel Adamowicz în alegerile municipale din toamnă, în care acesta a obţinut o victorie, detaşat, cu peste 64% din voturi.

”De aceea moare Adamowicz”, a spus agresorul.

Premierul britanic Theresa May pare să se îndrepte spre o înfrângere zdrobitoare în Camera Comunelor care se pregăteşte să voteze acordul privind Brexitul marţi, scrie The Guardian. 

Conform unei analize The Guardian, peste 200 de parlamentari vor vota împotriva lui May.

Surse din Partidul Laburist au informat că dacă May nu va aduce nişte concesii neaşteptate, o victorie substanţială împotriva sa îl va determina pe liderul opoziţiei, Jeremy Corbyn, să ceară un vot de neîncredere în guvern, chiar marţi noaptea.

Însă cum parlamentarii conservatori cel mai probabil nu vor susţine moţiunea, Corbyn va fi presat să ceară organizarea unui al doilea referendum.

Membrii cabinetului nu ştiu cum plănuieşte May să continue procesul Brexitului dacă va pierde votul şi opiniile lor rămân împărţite în acest sens.

Cei pro-Brexit sunt convinşi că premierul ar trebui să se întoarcă la Bruxelles şi să încerce să renegocieze acordul iar cei pro rămânerea în UE speră că ea va ajunge la un compromis cu Partidul Laburist.

Luni, May a făcut apel la parlamentari să o susţină şi să reanalizeze acordul. Ea a subliniat că este singura opţiune care ar putea duce la realizarea Brexitului.

Însă există puţine semne că acest discurs ar fi ajutat în vreun fel. Puţini parlamentari au fost convinşi de clarificări oferite de o scrisoare a liderilor UE privind soluţia de rezervă pentru graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord.

Înfrângerea fiind aproape inevitabilă, parlamentarii susţinuţi de fostul ministru conservator Nick Boles sperau să preia controlul agendei din parlament şi să forţeze guvernul să caute un acord de tipul înţelegerii pe care o are Norvegia cu UE.

Există speculaţii din ce în ce mai puternice la Westminster privind faptul că indiferent ce cale va alege May, ea va fi forţată să ceară amânarea Brexitului. Ea nu a exclus complet această variantă luni, specificând că speră să nu fie necesară.

„Părăsim (UE) pe 29 martie. Am fost clară când am spus că nu cred că ar trebui să extindem articolul 50 şi nu cred că ar trebui să avem un al doilea referendum. Avem un mandat de la poporul britanic de a pleca şi este datoria noastră să livrăm acest lucru, dar vreau să o fac în aşa fel încât să fie fără probleme şi să protejăm locurile de muncă şi securitatea”, a afirmat May.

Există îngrijorări în guvern că nu va fi destul timp pentru a crea legislaţia necesară ori pentru a implementa acordul de retragere ori pentru a face pregătiri pentru un Brexit fără acord.

Doar patru membri ai Partidului Laburist au declarat că ar putea vota în favoarea acordului. Liderul partidului, Jeremy Corbyn, a făcut apel la parlamentarii laburişti să îşi păstreze cumpătul, într-un discurs ţinut înaintea votului: „Theresa May a încercat să şantajeze parlamentarii laburişti pentru a vota acordul, ameninţând că ţara va fi în haos dacă nu va exista niciun acord. Ştiu, după conversaţii cu colegii, că acest lucru a eşuat. Partidul Laburist nu va fi şantajat”.