Germania este criticată de o organizaţie de supraveghere la nivel global pentru că nu ia suficiente măsuri pentru a combate spălarea banilor, dând ca exemplu numărul foarte mic de urmăriri penale pentru astfel de fapte, chiar dacă este unul dintre cele mai mari centre financiare din lume, transmite Reuters.

Raportul Grupului de acţiune financiară (Financial Action Task Force – FATF), un organism global care reuneşte ţări precum Statele Unite şi până la China, pentru a combate criminalitatea financiară, dă o lovitură prestigiului Germaniei, care se mândreşte cu o reputaţie de probitate.

Evaluarea evidenţiază o serie de deficienţe, inclusiv lipsa controlului celor care gestionează sume mari de bani, cum ar fi agenţii imobiliari, adăugând că, deşi Germania a înţeles riscurile, nu a făcut suficient pentru a le aborda.

FATF a criticat, de exemplu, natura dezbinată a supravegherii, cu peste 300 de autorităţi regionale responsabile de monitorizarea acestor jucători, precum şi lipsa de personal.

Poziţia slabă în clasament înseamnă că Germania va trebui acum să raporteze anual organismului, în următorii ani, despre progresul său în abordarea deficienţelor.

Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a recunoscut problema şi s-a angajat să centralizeze controlul, să instaleze personal suplimentar şi să modernizeze tehnologia autorităţilor.

”Noi avem de-a face cu peştii mici, în timp ce peştii mari scapă”, le-a spus el jurnaliştilor la începutul acestei săptămâni, înainte de publicarea raportului, adăugând că va intensifica eforturile pentru ”a urma banii”.

FATF a declarat că Germania a urmărit penal aproximativ 1.000 de persoane pentru spălare de bani în 2020, în ciuda deschiderii a peste 37.000 de anchete, un nivel de condamnări pe care îl consideră ”foarte mic”.

Germania are mai multe bănci decât oricare altă ţară din Uniunea Europeană, în timp ce mulţi germani preferă să folosească numerar, despre care FATF a spus că reprezintă trei sferturi din tranzacţii.

În Germania nu există o limită superioară a mărimii tranzacţiilor cu numerar.

FATF a semnalat, de asemenea, riscurile de spălare a banilor din plăţile hawala, care înseamnă ”transfer” în arabă.

Sistemul este utilizat pe scară largă în Orientul Mijlociu, transferând plăţi printr-o reţea de încredere de agenţi care operează în afara băncilor.

Germania are 11 milioane de migranţi internaţionali, fiind pe locul al treilea ca mărime la nivel global, potrivit raportului.

FATF a cerut Germaniei să ia ”măsuri suplimentare… pentru a atenua mai eficient riscurile legate de numerar şi serviciile hawala”.

Konrad Duffy de la Finanzwende, un grup care face lobby pentru transparenţă financiară, a declarat că autorităţile germane au nevoie de mai multe prerogative pentru a combate spălarea banilor şi că regulile ar trebui înăsprite pentru a preveni cumpărarea proprietăţilor în numerar.

Flota de 14 trenuri, furnizate de grupul francez Alstom în landul Saxonia Inferioară, circulă de acum pe linia de 100 de kilometri care leagă oraşele Cuxhaven, Bremerhaven, Bremervorde şi Buxtehude, aflat la mică distanţă de Hamburg.

„Suntem foarte mândri că am putut să aducem această tehnologie spre o exploatare comercială, în cadrul unei premiere mondiale”, a declarat miercuri CEO-ul Alstom, Henri Poupart-Lafarge.

Concepute în Franţa, în oraşul Tarbes, şi asamblate la Salzgitter, în Germania, trenurile cu hidrogen ale grupului Alstom – denumite Coradia iLint – reprezintă o premieră în acest sector de activitate.

Noua tehnologie este pista privilegiată de autorităţi pentru reducerea emisiilor de CO2 şi pentru înlocuirea locomotivelor diesel, care funcţionează încă pe 20% din rutele feroviare din Germania.

Noua flotă, care a costat „93 de milioane de euro”, va evita situaţia în care ar fi generate „4.400 de tone de CO2 în fiecare an”, potrivit LNVG, operatorul regional al reţelei.

Comenzi

Testele comerciale au fost desfăşurate începând din 2018 pe această linie, prevăzând circulaţia regulată a două trenuri cu hidrogen.

Alte legături feroviare îi vor urma exemplul: grupul Alstom a semnat patru contracte pentru mai multe zeci de trenuri, în Germania, Franţa şi Italia, şi afirmă că cererea va continua să crească.

„Numai în Germania, între 2.500 şi 3.000 de trenuri diesel vor putea fi înlocuite cu trenuri cu hidrogen”, a declarat Stefan Schrank, şef de proiect la Alstom.

„La orizontul anilor 2035, aproximativ 15%-20% din piaţa europeană regională va putea funcţiona cu hidrogen”, a spus Alexandre Charpentier, expert feroviar la cabinetul de consultanţă Roland Berger.

Trenurile cu hidrogen sunt deosebit de eficiente pentru micile linii regionale, unde costul unei tranziţii către garnituri electrice ar fi prea mare în raport cu rentabilitatea legăturilor.

Noul tren conceput de Alstom combină hidrogenul îmbarcat la bord cu oxigenul prezent în aerul ambiant, graţie unei pile de combustie instalate în tavan. Aceasta din urmă produce electricitatea necesară tractării garniturilor.

În prezent, un tren regional din două funcţionează în Europa cu tehnologie diesel.

Concurenţii Alstom au intrat şi ei în cursă. Producătorul german Siemens a dezvăluit în luna mai un prototip de tren în colaborare cu Deutsche Bahn, în vederea unei intrări în serviciu încă din anul 2024.

Dar, în ciuda acestor perspective optimiste, „există bariere reale”, afirmă un expert.

Nu doar trenurile sunt „însetate” de hidrogen. Întregul sector al transporturilor, inclusiv cel rutier şi cel aerian, precum şi industria grea, mai ales siderurgia şi chimia, mizează pe această tehnologie pentru a-şi reduce emisiile de CO2.

Resursă încă rară

Deşi Germania a anunţat în 2020 un plan ambiţios de 7 miliarde de euro pentru a deveni lider al tehnologiilor cu hidrogen în cel mult un deceniu, infrastructurile necesare lipsesc încă în această ţară – la fel şi în Europa -, fie că este vorba despre producţie, fie despre transport, necesitând totodată investiţii colosale.

„Din acest motiv, nu ne aşteptăm la o înlocuire de 100% a trenurilor diesel cu trenuri pe bază de hidrogen”, a explicat Alexandre Charpentier.

De altfel, hidrogenul nu este neapărat un produs decarbonificat: doar „hidrogenul verde”, fabricat cu ajutorul energiilor regenerabile, este considerat un produs durabil de către experţi.

Alte metode de fabricaţie există, mult mai curente, însă ele emit gaze cu efect de seră, deoarece sunt concepute pe baza energiilor fosile.

O dovadă că această resursă încă lipseşte: linia feroviară din Saxonia Inferioară va trebui, într-o primă etapă, să folosească hidrogenul produs de anumite industrii, precum cea chimică.

Potrivit institutului francez de cercetare IFP, specializat în chestiuni energetice, hidrogenul „este obţinut în prezent într-un procent de 95% din transformarea energiilor fosile, din care aproape jumătate pe bază de gaze naturale”.

Or, Uniunea Europeană se confruntă deja cu tensiuni în privinţa aprovizionării sale cu gaze ruseşti pe fondul polemicilor cu Moscova din cauza războiului din Ucraina.

„Deciziile politice vor trebui să prioritizeze spre ce sector va merge sau nu va merge producţia de hidrogen”, a estimat Alexandre Charpentier.

De asemenea, Germania va trebui să cumpere această resursă din străinătate pentru a răspunde nevoilor sale. Berlinul a semnat marţi un acord la Toronto pentru a importa masiv hidrogen regenerabil produs în Canada încă din anul 2025.