Cel de-al treilea episod al seriei de animaţie ‘How to Train Your Dragon’ domină afişele cinematografelor din SUA într-un weekend foarte liniştit, în care principala atenţie este îndreptată la Hollywood spre decernarea duminică a premiilor Oscar, relatează vineri EFE.
‘How to Train Your Dragon: The Hidden World’ este noua miză animată a studiourilor Universal şi DreamWorks avându-l din nou ca regizor pe Dean DeBlois, creierul din spatele celorlalte episoade ale acestei saga.
Tânărul viking Hiccup (Jay Baruchel) şi aliata sa Astrid (America Ferrera), însoţiţi de inseparabilul dragon Toothless, trebuie să facă faţă unei teribile ameninţări care se întrezăreşte asupra satului lor, iar pentru aceasta vor fi nevoiţi să-şi părăsească locurile natale şi să întreprindă o călătorie spre o lume ocultă ce pare mai mult mit decât realitate.

Dincolo de filmul de animaţie ‘How to Train Your Dragon’, singurul lungmetraj important care se lansează în acest weekend pe marile ecrane este comedia ‘Fighting With my Family’, care a fost deja prezentată în premieră limitată în câteva cinematografe săptămâna trecută.

‘Fighting With my Family’, cu Dwayne Johnson ca producător şi actor secundar în prima sa incursiune în cinematografia ‘indie’, prezintă în cheie comică povestea unei familii proletare din Marea Britanie mare amatoare de lupte libere şi care organizează astfel de competiţii cu resurse limitate în barurile şi localurile puţin frecventate.
Se lansează în acest weekend pe ecrane şi ‘Run the Race’, un film de inspiraţie religioasă în regia lui Chris Dowling şi care îi are printre producători pe Tim Tebow, fost jucător în Liga Naţională de Fotbal American (NFL).
‘Run the Race’ prezintă povestea a doi fraţi nedespărţiţi dintr-o mică localitate, care încearcă să se descurce după moartea mamei lor şi după ce tatăl lor i-a părăsit.
Prosecuting Evil (2018)

Portretul lui Ben Ferencz, ultimul procuror supravietuitor al procesului de la Nurenberg , care a continuat să-și salveze idealul de-a lungul vieții în lupta pentru lege și pace.
Benjamin Ferencz, sătmăreanul născut în România dar atât de necunoscut românilor aflat în vârful unui piedestal ridicat prin muncă neîncetată în numele dreptății.
Contribuția sa asupra deconspirării crimelor nazismului și asupra Holocaustului, așa cum îl percepem astăzi este colosală și poate prea puțin apreciată de noi, românii.
Născut în Satu Mare la 11 martie 1920 dintr-o familie de evrei intelectuali, la vârsta de numai 10 luni Benjamin Ferencz emigrează în Statele Unite ale Americii.
Pasionat de drept, va absolvi Facultatea de Drept a prestigioasei universități Harvard unde se specializează pe crime de război, domeniu în care tânărul Benjamin va scrie o pagină a istoriei mondiale mult mai rapid decât și-ar fi imaginat vreodată.
Odată cu terminarea studiilor universitare, acesta s-a înrolat în armata americană iar la finele războiului excelentele sale abilități în drept internațional l-au propulsat printre procurorii ce au anchetat liderii naziști în celebrul proces de la Nurenberg.
După încheierea războiului, Benjamin Ferencz s-a stabilit în Germania. Aici, a continuat neîncetat lupta pentru reabilitarea victimelor nazismului.
De numele său se leagă și fondarea Curții Internaționale de Justiție aflată la Haga, Olanda, principalul organ judiciar al Națiunilor Unite – ONU, o instituție care astăzi are un prestigiu de nivel mondial și care soluționează litigiile statelor membre.
Dar contribuția sa asupra pedepsirii celor care au comis genociduri, crime de război sau crime împotriva umanității era departe de a se fi încheiat. Dimpotrivă, sătmăreanul a dat dovadă de transparență totală și nu s-a sfiit să devină un critic acerb chiar al guvernului american în lupta sa neîncetată pentru dreptate.
Astfel, ca răspuns la crimele de război ale Statelor Unite în războiul din Vietnam, Benjamin Ferencz pune bazele Curții Penale Internaționale, cu sediul tot la Haga, Olanda.
Această insituție are menirea să judece persoane ce au comis genociduri. De menționat este faptul că până în acest moment nu mai puțin de 94 de state au ratificat statutul Curții, printre care și România dar el nu a fost semnat de nume grele precum SUA, Rusia sau Israel.
În 2006 după invadarea Irakului de către Statele Unite, Ferencz, mereu în prima linie în bătălia pentru drepturile omului a ținut capul de afiș al presei americane dar și europene după ce a criticat în termeni foarte duri acțiunea SUA.
Mai mult, a mers mai departe și a declarat public că ”nu doar Saddam Hussein ar trebui judecat pentru crime de război ci și George W. Bush”.
Îi este recunoscută contribuția excepțională pe care acesta a adus-o societății când i se acordă premiul Erasmus în 2009.
Pe plan internațional remarcabil a fost și aportul lui Benjamin Ferencz în încheierea acordului de reparații din 10 septembrie 1952 între Israel și Germania de Vest și a Legii Restituirii prin care Germania era obligată să restituie sau să plătească despăgubiri victimelor nazismului.
”Dacă Dumnezeu există, va trebui să îmi implore iertarea” – text scrijelit pe pereții unui lagăr de concentrare. Procesul de la Nurenberg
În al nouălea proces din cele doisprezece procese de la Nurenberg, Benjamin Ferencz a fost numit procuror șef al Statelor Unite ale Americii.
Este vorba de procesul Einsatzgruppen. Einsatzgruppen se traduce prin ”grup de intervenție”.
Mai exact, erau unități paramilitare operate de SS, organizația paramilitară ce reprezenta baza partidului nazist și care a ajuns la o infulență colosală în Reich.
Aceste grupuri înaintau spre Est împreună cu Armata germană și aveau ca unic scop eliminarea și anihilarea tuturor elementelor etnice dar și politice pe care regimul nazist le considera subumane.
Evrei, romi, oameni cu dizabilitați etc. Se estimează că au fost executați prin împușcare de aceste adevărate comandouri ale morții aproximativ 1 milion de oameni. Femei, bătrâni sau copii toți purtau aceeași vină biologică:etnia.
Benjamin Ferencz a acuzat în procesul Einsatzgruppen nu mai puțin de douăzeci și patru de ofițeri și comandanți Gestapo sau SS. În marea majoritate cu toții au fost condamnați.
Din cei douăzeci și patru de acuzați, cinci dintre ei au fost condamnați și executați prin spânzurare. Nouă au fost condamnați la moarte prin spânzurare dar pedepsele le-au fost comutate în închisoare de la 15 ani la detenție pe viață.
Opt condamnați au primit sentințe directe între 15 ani și închisoare pe viață iar doi dintre ei nu și-au mai aflant sentința.
Unul nu a mai fost judecat din cauza problemelor medicale, decedând ulterior iar celălalt s-a sinucis în arest.
Însă culpabilitatea crimelor împotriva umanității și a Holocaustului nu se rezumă la doar câțiva zeci de oameni.
Benjamin Ferencz a înțeles asta iar Nurenberg nu a reprezentat pentru el decât o ușă pe care a deschis-o și pe care o ține deschisă în continuare la 96 de ani pentru apărarea celor care nevinovați au plătit prețul suprem căzând victime ideologiei și politicii totalitare.
Benjamin Ferencz, sătmăreanul născut în România și-a dedicat întreaga existență reabilitării victimelor nazismului dar mai presus de orice a arătat omenirii ceea ce o ființă umană este capabilă să comită atunci când ideologia acaparează rațiunea.
În speranța că niciodată nu vom mai deschide această cutie a Pandorei, Benjamin Ferencz continuă la o vârstă foarte înaintată să fie un reper al dreptății și al luptei pentru adevăr.
Total Dhamaal (2019)