Mii de oameni din întreaga țară așteaptă să-și primească înapoi banii dați pentru participarea la evenimente cu artiști internaționali care nu au mai avut loc.
Pandemia a anulat mai multe spectacole, iar presa a aflat, că în ciuda promisiunilor făcute de firme și autorități, sumele nu au revenit în conturile clienților.
Platformele de vânzare a biletelor îi trimit pe păgubiți către organizatorii de evenimente. Doar că mulți dintre aceștia au dispărut.
În Romania, peste 700 de concerte au fost anulate din cauza pandemiei. Și încă pe atâtea sunt reprogramate, conform celei mai mari platforme de vânzare de bilete din tara noastră. Este un adevărat dezastru pentru organizatorii de evenimente. Dar și pentru miile de oameni care și-au cumpărat tichete și nu-și mai primesc banii înapoi.
Mihaela Viziri, păgubită: „Banii aceia au ajuns undeva, sunt în conturile cuiva sau cineva deja i-a cheltuit…”.
Richard Clayderman și Stjepan Hauser sunt două dintre concertele cu artiști internaționali anulate. Evenimentele ar fi trebuit să aibă loc la București și în câteva orașe din țară. Peste 4.000 de oameni și-au cumpărat bilete, încă din 2019.
Mihaela Viziri, păgubită: „Concertul trebuia să aibă loc pe 16 aprilie 2020”.
PRO TV vă prezintă cazul acestei femei care ar fi trebuit să primească de la organizator 700 de lei înapoi, pentru două tichete achitate la concertul cu Hauser.
Mihaela Viziri, păgubită: „Am fost anunțată că se va muta data concertului și că să așteptăm. A trecut 16, a trecut și data. În final, am fost informată că ni se vă acorda un voucher…”.
Voucherul, gândit că o garanție, a expirat și el, la finalul lunii septembrie. Oricum nu putea fi folosit decât pentru spectacolele aceluiași organizator. Anunțul a fost făcut de platforma care a vândut biletele online. Vorbim de cea mai mare agenție de ticketing din Romania.
Emil Ionescu, reprezentantul platformei: „Organizatorul ne-a rugat să informăm spectatorii că, în caz că evenimentul nu se va întâmpla, ne va returna banii plătiți către acesta, pentru a-i plăti către spectator înapoi – Noi”.
Organizatorul nu a virat însă banii către platfoma și sumele n-au ajuns înapoi la oameni. De asemenea, concertele cu Richard Clyderman și Stjepan Hauser nu au fost reprogramate. Și cum nici alte evenimente nu au mai avut loc, spectatorii au rămas cu voucherele nefolosite.
Miile de păgubiți și-au îndreptat plângerile către agenția de ticketing. Dar și către Protecția Consumatorului, unde s-au înregistrat 1.332 de reclamații pe aceeași temă, a biletelor anulate.
Conform legii, organizatorul ar mai avea timp până în decembrie să returneze banii oamenilor.
Emil Ionescu, reprezentantul celei mai mari platforme de vândut bilete: „Organizatorul nu este de găsit. Am contactat inclusiv foști angajați ai acestuia, oameni care au lucrat cu el, care construiesc scene, lumini, am întrebat pe toată lumea din piață. Nimeni nu știe unde este acest domn…”.
Mihaela Viziri, păgubită: „Mi s-au dat un număr și o adresă de mail. Număr invalid, adresa de mail invalidă. Am dovada… adresa de mail invalidă… Când sun la acel număr – oricine poate suna – apare număr invalid. Acest organziator este unul fantomă”.
Echipa de investigatii PRO TV a căutat societatea.
Vedem că firma de organizare de evenimete este în funcțiune. Totodată, patronul acesteia este un cetățean de origine egipteană. Și autoritățile au încercat să dea de el, dar nu au reușit. Nimeni nu știe nimic de el. Noi i-am verificat firma și am văzut că, în ultimii 3 ani, nu și-a mai declarat datele financiare.”
Societatea apare pe numele unei femei, tot de origine egipteană, Mohi Younes, General Manager, Phoenix Entertainment.
Foto: Mohi Younes.
În Romania însă, nu ea ar fi organizat evenimentele. Ci acest bărbat, care ar fi rudă cu ea. El este cel care ar fi activat pe piață de divertisment din tara noastră. Și în ultimii 10 ani, ar fi pus în scena evenimente mari la Romexpo, Arenele Romane, Ateneu și Operă.
Guvernul a dat doua ordonanțe de urgență și o lege pentru protejarea firmelor organizatoare. Actele normative nu specifică însă ce se întâmplă dacă acestea dau faliment, sau dacă patronii fug cu banii. Cu alte cuvinte, legea nu îi protejează și pe cumpărători. Spre deosebire de alte țări unde clienții sunt despăgubiți.
Emil Ionescu, reprezentantul celei mai mari platforme de vândut bilete: „De exemplu, în UK e o schemă de 900 de milioane de euro, au făcut și asigurări, dar și în alte țări din Europa: Belgia, Franța, Spania… Au asigurat consumatorul final că, în caz că se întâmplă lucruri de genul acesta, își pot recupera banii de undeva… Statul a garantat evenimentele…”.
Nu și la noi! Industria de spectacole și divertisment este singura care nu a beneficiat de ajutor de stat în pandemie. Imediat după lockdown, scăderea vânzărilor a fost de 99 %. Iar în lunile care au urmat vânzarea de bilete s-a reluat doar pină la 25%.
Ministrul Culturii ne-a refuzat interviul, dar a precizat că nu a găsit surse de finanțare pentru acest sector. Asta în timp ce Spania, de exemplu, oferă acum vouchere de 400 de euro tuturor tinerilor vaccinați, care vor să meargă la concerte, teatru sau operă.
Ţeapă „clasică”: vin cei mai mari de la Bolşoi
Marca „Bolşoi” este tentantă pentru public. Nu o dată, unii organizatori de spectacole au anunţat, folosind mass-media, spectacole-eveniment cu balerini de la Bolşoi Teatr. Cap de afiş erau dansatori principali şi prim-solişti ai acestei prestigioase instituţii culturale. La spectacole însă aceştia erau înlocuiţi cu dansatori ale căror nume nu spuneau nimic.
Exemplu concludent, mediatizat de altfel foarte tare, a fost un proiect ce viza arta ca un mijloc contra drogurilor, demarat în toamna anului trecut. În mai multe oraşe din România au fost programate spectacole cu vedetele autentice de la Bolşoi. Punctul culminant urma să fie Gala de la Bucureşti. Tentaţia era mare. Iubitorii de frumos cumpărau bilete.
Puţină lume s-a dumerit probabil că într-o companie celebră marii interpreţi nu prea pot pleca din trupă la început de stagiune, mai ales atunci când Bolşoi are premieră, ceea ce se întâmpla în perioada cu pricina. Dar dacă plecau, aveau contracte sigure cu instituţii de profil din metropole ale lumii. Unul dintre organizatorii evenimentului anunţat era Asociaţia Culturală de Teatru, Muzică şi Film „Dracula”.
Pentru a da credibilitate, pe afişe era scris: „Spectacol realizat cu sprijinul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti”. Până aici! Cu câteva zile înainte de gala de la Bucureşti, ambasada trimitea un comunicat de presă prin care preciza, la rugămintea conducerii Teatrului Bolşoi, că instituţia moscovită nu are nici o legătură cu Gala baletului rus de la Bucureşti, de la data de 18 octombrie 2008, din cadrul proiectului „Arta contra drog”, şi nici unul dintre balerinii de la Bolşoi nu va participa la acest spectacol.
ŢEAPĂ À LA CLUJ
Se ştie că la noi finanţatorii echipelor de fotbal se întrec în declaraţii fanteziste. În februarie a.c., „Maximum Rock” publica o „ştire de senzaţie”, Concert Iron Maiden la Cluj-Napoca… cu puncte, puncte. Dacă redactorul s-a exprimat astfel cu reţinere, Arpad Paszkany era foarte sigur pe el şi promitea tuturor clujenilor că va sărbători în cel mai original mod câştigarea titlului în acest sezon.
Finanţatorul de la Cluj era hotărât să aducă formaţia sa preferată (Iron Maiden!) să cânte, dacă CFR iese din nou campioană. Iată declaraţia boss-ului clujean: „Ascult multă muzică, în special heavy metal, Iron Maiden, Judas Priest. Am toate albumele formaţiilor respective.
Dacă CFR păstrează titlul, la vară, la sfârşitul campionatului, promit că Iron Maiden va concerta la Cluj”. În final, o concluzie „deşteaptă”: „Merită sacrificat gazonul cu un aşa eveniment”(!?). Încercând să luăm în serios cele declarate, sunt de remarcat câteva aspecte: în martie, Iron Maiden a avut în America de Sud ultimele concerte din turneul mondial, după care a intrat în vacanţă; toate marile stadioane ale lumii găzduiesc concerte rock, dar gazonul n-are niciodată de suferit!
Există şi spectacole la care îţi iei bilet, spectacolul nu se amână, însă constaţi că artistul a făcut atâta drum pentru a cânta de pe CD. Câteva „clasice” ale genului pot fi enumerate. În luna aprilie a acestui an, CC Catch a umplut Sala Palatului. Circa 4.000 de spectatori au venit să o audă… făcând playback. Recitalul „divei” a ţinut fix 47 de minute şi un bis, timp în care fiecare hit a fost repetat de vreo două-trei ori.
Bătrânul Demis Roussos nu s-a lăsat nici el mai prejos. A arătat că la vârsta lui şi playbackul poate crea dificultăţi. Mai ales atunci când sare CD-ul. Jenant (sau jenat), Demis Roussos s-a prefăcut că are probleme la microfon, însă nu a reuşit decât să adâncească penibilitatea momentului.
La un pas de ţeapă s-au aflat şi spectatorii prezenţi pe Cotroceni în iunie 2003, la concertul Elton John. Mizând pe reputaţia artistului, organizatorii au pus în vânzare bilete care au ajuns la 4.000.000 de lei (amintiţi-vă ce puteaţi să faceţi atunci cu banii ăştia). În consecinţă, la ora începerii spectacolului doar vreo 1.000 de bilete din cele 15.000 fuseseră vândute.
Artistul a refuzat să intre pe scenă, iar organizatorii au deschis porţile stadionului doar-doar se mai umple. Blatiştii şi-au făcut însă datoria, iar mesajul „Vino în Cotroceni, se intră moca la Elton John” murmurat în telefon a făcut minuni. Într-o jumătate de oră stadionul s-a umplut, iar concertul a fost salvat. Glumind, putem spune că ţeapa au luat-o cei care au dat bani pe bilete. Peste două zile, Elton John a susţinut un concert la Budapesta, în faţa a o jumătate de milion de fani.
CU PICIORUL ÎN GHIPS
Vă amintiţi de „Magic of the Dance”? Românii tocmai îl descoperiseră pe Michael Flatley, iar când la Bucureşti s-a anunţat prezenţa trupei lui Michael Donnellan, mâna dreaptă a lui Flatley, biletele s-au vândut ca pâine caldă. Ca-n bancul cu bicicleta, adevărul a fost însă altul.
Donnellan nu era nici mâna dreaptă şi nici măcar stânga şi – colac peste pupăză – nici nu dansa la Bucureşti, pentru că avea piciorul în ghips.
Dar… să vedem ce scria Mediafax în urma show-ului:
„Încununarea penibilului şi, de fapt, umilirea finală a unui public român extrem de generos a fost însă momentul în care, la final, după obişnuitele recitaluri, pe scenă a apărut, în cârje, Michael Donnellan, cel pe care întreaga sală crezuse că-l văzuse arătându-şi măiestria.
Donnellan şi-a cerut scuze pentru faptul că n-a putut evolua, motivând o accidentare pe care ar fi suferit-o recent. Un gest care s-a vrut a fi unul sincer, dar care n-a fost decât expresia unui tupeu incredibil. Nimeni n-ar fi ştiut, probabil, că Michael Donnellan a lipsit din spectacol. Probabil că jumătate din spectatori nici n-au înţeles prea bine ce s-a întâmplat”.
sursa: ProTV
