Încercarea 1: “Euro”. Mă caută un nene ca să îmi cumpere un telefon, da, este disponibil, că poate ajunge la mine după ora 18, e ok. Se apropie ora 18, îmi da mesaj că vine, să îi spun cum ajunge cu metroul la mine, îi explic.

Revine cu mesaj că dacă e o problema să-mi dea euro și diferența, că nu a avut timp să schimbe și are doar de 500 euro hârtii (dar venea cu metroul să cumpere telefon de 600€). Bine, zic, vino și rezolvam.

Apare cetățeanul, se uită la telefon superficial și începe să calculeze cât să-mi dea. Îi arat vis-a-vis casa de schimb valutar și îl trimit să schimbe banii. Se dă jos din mașină, pleacă, după vreo 10 min încerc să îl sun, telefon închis, nu mai era în zonă. Am dedus că ar fi vrut să-mi dea ceva euro falși.

Încercarea 2: “Video”. Sună tel, vrea să cumpere ceva. OK, unde ne întâlnim? În mall nu vrea, ok, la benzinăria X nu vrea. Dar unde? Pe stradă. Nu vreau eu. Bine pa. Locațiile propuse de mine erau supravegheate video.

Încercarea 3: “Ramburs”. Scrie mesaj că vrea să îi trimit un laptop, în ceva oraș mic și departe. OK, fac colet, pun ramburs, expediez, îmi vine înapoi 100 lei în loc de 2.000 lei. Cer lămuriri, păi ați modificat dvs. rambursul. Eu? Da, uitați email și copie CI atașată. Falsă. Mișto.

Încercarea 4: “Englezu”. Îți scrie în română stricată că, dacă îi trimiți în Anglia, plătește el curier și îți face plata în avans. Îți dă un ordin de plată fals și încearcă să te convingă că el a expediat banii și să îi expediezi produsul, că va dura 2-3 zile să îți intre banii în cont și se grăbește.

Încercarea 5 “Banca”. Este o variație la “Englezu”, doar că-ți trimite o fițuică foarte mișto făcută cum că banii tăi “zac” în ceva bancă din Anglia și așteaptă să confirmi tu expedierea coletului ca să ți-i pună în cont.

Încercarea 6: “Curierul”. Te contactează că vrea să-ți cumpere ceva sculă scumpă și insistă că vrea să fie expediție prin curier scump, cu deschidere la livrare, asigurare și packing list ( 50-80 lei expediția ). Nu e problemă, suportă el costul, ba chiar are contract și-ți trimite el curierul (cargus, fan courier ). Vine un Gicuță la ușa ta, cu șapcă/tricou Cargus/Fan Courier, îți mâzgălește un awb și pleacă cu scula ta. Tu aștepți banii.

Încercarea 7: “Amicul curier”. Trimiți pachetul cu ramburs, fără verificare colet, fără packing list, fără asigurare. Îți scot produsul din pachet și pun o cărămidă. Apoi ți-l plimbă “negăsit la adresă”, “livrare stabilită la altă dată”, “ridicare de la sediu”. Într-un final se întoarce la tine și te bucuri de noua ta cărămidă.

Variantele 4-5 sunt foarte la modă, dacă pui un anunț pe OLX primesți 2-3 mesaje pe zi și chiar sms-uri pe tema asta.

  

Soluții sigure ca vânzător?

Soliciți avans minim pentru expediere, gen 20 lei, în ideea că cetățeanul face transfer din contul lui sau depune la ghișeu cu cartea de identitate (atenție, unele banci, gen Raiffaisen, nu solicită CI la depunere). Astfel ai din start datele unui cetățean real. Expediția se face strict către numele care a făcut depunerea.

Soliciți expediere cu asigurare pe valoarea bunului. Faci packing list în care notezi denumire și serie produs. Curierul la ridicare va verifica seria/denumirea înainte de ambalare. Unii curieri au înseriate plicurile din pvc în care ambalezi, îl notezi de asemenea pe packing list sau pe awb “ambalat în punga număr… “. Fă-ți cont la curier, de ex Cargus sau Fan ( selfawb.ro ) ca să generezi tu hârtiile necesare și să ai emailul înregistrat în cont.

Dacă stabilești livrare personală, alege o locație publică, supraveghetă video, dacă e posibil să mai fii însoțit de cineva. În cazul telefoanelor, nu îl scăpa din ochi, se poate “răzgândi” și rămâi cu o machetă sau o replică. Evită să primești valută, chit că pierzi un pic la curs, dar cere lei. Dacă te apuci de numărat banii și se produce o “busculadă” sau face eforturi să te perturbe, numără-i de 3 ori și uită-te atent dacă sunt buni sau xeroxați. Dacă constați că ceva nu este în regulă, așteaptă-te să facă atmosferă, să te înjure, să urle, să-ți arunce chestiile pe jos etc.

Extra tip: caută un pic “cumpărătorul” dacă apare pe undeva pe net, de exemplu poți căuta după email și telefon pe facebook, sau poți utiliza o aplicație gen “Truecaller” dacă găsești persoana după nr. de telefon. Atâta timp cât numărul de telefon apare la un profil pe facebook, pe net în ceva anunțuri mai vechi sau în agenda cuiva sunt șanse mari să fie cumpărător serios. Cu cât nu găsești nimic, cu atât riscul este mai mare.

Reguli generale pentru a evita riscurile unor păcăleli la tranzacţiile online

1. Nu dezvăluiţi nimănui, parola pentru e-banking ori codul PIN de la card, nici măcar persoanelor care spun că sunt angajaţi ai băncii dumneavoastră.

2. La cumpărăturile online evitaţi să plătiţi prin virament sau chiar cu un card de debit. Banii pleacă imediat din contul dvs şi pot fi scoşi cash de un escroc. De altfel, în Europa, şi mai ales în America, la rezervările la hoteluri, bilete de avion etc se acceptă doar carduri de credit (sumele sunt doar blocate până când are loc rezervarea sau are loc anularea, dar sunt şi site-uri care „trag“ banii, iar în cazul unei anulări, vă debitează ulterior contul).  Dacă vă consultaţi zilnic tranzacţiile (prin e-banking), puteţi bloca o tranzacţie realizată cu cardul de credit. Perioada în care puteţi bloca tranzacţia depinde de banca emitentă. Puteţi, de asemenea, să activaţi un serviciu de alertă prin SMS, care să vă semnaleze că s-a făcut o tranzacţie cu cardul dvs.

3. Pot să apară în contul dvs. tranzacţii pe care nu le-aţi realizat, în cazul în care vi s-au „furat“ datele. Acest lucru se poate întâmpla când aţi intrat pe e-banking prin calculatoare sau reţele wireless dubioase. Se mai poate întâmpla în cazul în care aţi fost victima unui „atac“ cu un virus care v-a luat username-uri şi parole. Folosiţi programe antivirus cu opţiuni de protecţie pentru e-banking sau shopping on line.

4. Preferaţi să cumpăraţi de la magazine online care vă permit să desfaceţi coletul la primire şi apoi să faceţi plata sau care garantează tranzacţia, în sensul că puteţi returna produsul într-un termen precizat. Marile companii de vânzări pe net permit returnarea produselor (amazon.com, ebay.com etc).

5. Unele site-uri ce intermediază tranzacţiile online (de exmplu okazii.ro) au detalii despre istoricul vânzătorului sau cumpărătorului. Alegeţi, pe cât posibil, vânzători care au efectuat mai multe tranzacţii pe site-ul respectiv şi care au referinţe bune din partea utilizatorilor.

6. Nu vă lăsaţi păcăliţi de preţurile ce sunt cu mult sub cel al pieţei în cazul unor produse. De regulă, aceasta este o modalitate a escrocilor care vor să vă atragă atenţia.

7. Nu achitaţi în avans produsul cumpărat, mai ales dacă vânzătorul este o persoană pe care nu o cunoaşteţi.

sursa: zoso.ro

Lasă un răspuns