Vernisajul expoziţiei „Războiul hărţilor”, dedicată celebrării Centenarului Marii Uniri, va avea loc la 28 noiembrie, ora 18.00, la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi.
Conferinţa de Pace de la Paris, ce a urmat Primului Război Mondial s-a desfăşurat în perioada 1919 – 1922. Ea a fost formată dintr-o serie de întruniri între delegaţii din diverse state şi a redesenat harta Europei, plecând de la principiul autodeterminării; conform acesteia fiecare nou stat se constituia în jurul unei singure naţiuni, care avea dreptul să deţină teritoriul în care elementul său etnic era majoritar.
În acest context, hărţile etnografice au jucat un rol esenţial, fiind instrumentul prin care putea fi aplicat principiul autodeterminării.
„Cine vrea serios să soluţioneze problema naţionalităţilor, trebuie să caute soluţia în harta etnografică…”, spunea, încă din 1906, omul politic ardelean Aurel C. Popovici.
Expoziţia deschisă la Muzeul Hărţilor urmăreşte să evidenţieze rolul pe care hărţile etnografice l-au avut la sfârşitul Primului Război Mondial.
Expunerea lor „în oglindă” ajută la înţelegerea semnificaţiei hărţilor etnografice, de ce diferă unele de altele, cum se creau şi cum erau utilizate cum s-au trasat graniţele cu ajutorul acestora.
Evenimentul reuneşte un număr de 14 lucrări care provin de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Belgrad – Serbia, Universitatea Bordeaux – Montaigne, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi şi colecţia privată Silviu Anghel. Printre acestea se numără harta lui Emmanuel de Martonne – Répartition des Nationalités dans les pays ou dominent les Roumains, Pál Teleki – Ethnographical Map of Hungary based on the Density of Population, Jovan Cvijic – Carte ethnographique des regions septentrionales Yougoslaves, A.D. Athanasiu – Carte ethnographique du Banat de Temesvar d’après la Carte ethnographique de la Hongrie orientale, par Pál Balogh, et les statistiques officielles.
Spaţiul care găzduieşte expoziţia a fost conceput pentru a găzdui harta în diversele sale forme şi contexte. Acesta dă vizitatorului posibilitatea de a descoperi harta nu doar ca obiect material (cum a fost creată, tehnologiile folosite, suportul şi condiţiile de producţie) ci şi ca obiect cultural (cine este creatorul ei, în ce context şi pentru ce uz a fost creată, care au fost implicaţiile sociale şi culturale ale producerii ei).
Expoziţia este deschisă în perioada 28 noiembrie – 16 decembrie, de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00.
Preţul unui bilet: 5 lei.
Muzeul deţine o colecţie de peste 1.000 de hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal regiunile române, dar şi ţările Europei şi alte continente; cea mai veche hartă din colecţie este o xilogravură din anul 1525 ce reprezintă Europa Centrală, cu regiunile Ungariei, Prusiei, Rusiei, Valahiei şi Poloniei.
