Author: IULIAN

„Dan Perjovschi. The Book of Notebooks”, de Kristine Stiles, Alina Şerban, Jelena Vesić, What, How & for Whom/ WHW, editat de Asociaţia pepluspatru, cu un design de Radu Manelici, a câştigat Premiul pentru design de album/ carte de artă în cadrul concursului „Cele mai frumoase cărţi”, ediţia 2018.

Premiul pentru design editorial a fost câştigat de „Kajet – On Communities”, de Bojana Janković, Dana Olărescu, Jürgen Rendl, Zsuzsa Nagy-Sándor, Will Gresson, Petrică Mogoş, Laura Naum, Violeta Lungeanu, Hanna Stein, Eglė Ambrasaitė, Elke Krasny, Natalia Yeromenko, Lia Boşcu, Alina Lupu, Casper Fitzhue, George Jepson, Olivia Berkowicz, Megan Lueneburg, Voica Puşcaşiu, Stelian Dobrescu, Kateryna Filyuk. Editori: Laura Naum şi Petrică Mogoş.

Premiul pentru design de carte de bandă desenată i-a revenit volumului „2 metri lătraţi”, de Justin Baroncea, editura Vellant. Designer Radu Manelici, iar ilustrator este Justin Baroncea. „Stilul dramatic şi minimalist este foarte bine susţinut”, a fost caracterizarea juriului.

Premiul pentru design de colecţie a fost acordat Colecţiei Cartier Codobelc, „Ooooo poveste de iubire & Regele Piticuţ & Catrina şi Marele Domn-Somn”, de Victoria Pătraşcu & Radu Vancu & Alina Purcaru, apărută la editura Cartier, designer Vitalie Coroban. „Font de mărime şi spaţiere bună, funcţională pentru cărţi de copii, într-un echilibru bun cu ilustraţiile”, a apreciat juriul cele trei cărţi.

Premiul pentru design de carte pentru copii – „Aiurea-n tramvai: aventurile lui Anton în Ţara Cuvintelor Anapoda”, de Adina Rosetti, apărută la editura Curtea Veche Publishing. Designer şi ilustrator: Livia Coloji. „Intervenţiile scrise de mână sunt integrate constant pe tot parcursul cărţii”, a fost descrierea juriului.

Premiul pentru design de album/ carte de artă – „Dan Perjovschi. The Book of Notebooks”, de Kristine Stiles, Alina Şerban, Jelena Vesić, What, How & for Whom/ WHW, editat de Asociaţia pepluspatru. Designer: Radu Manelici. Juriul a spus despre publicaţie: „Este uşor de folosit şi foarte flexibilă”. „Un mamut de carte. A fost groaznic, dar a ieşit. Vă mulţumesc şi dacă aveţi răbdare să treceţi prin toate desenele lui Dan, vă invit, sunt foarte multe, vă alungă iarna foarte uşor”, a spus Radu Manelici, primind premiul.

Premiul pentru design de carte în tiraj mare a revenit volumului „Dicţionar de idei primite de-a gata”, de Gustave Flaubert, apărut la editura ART, designer: Anna Grozavu şi ilustrator: Mircea Pop.

Premiul pentru design de carte de fotografie – „Noi suntem Invictus – We are Invictus”, de Ioana Moldovan, editat în regie proprie, designer: Alice Stoicescu.

Premiul pentru ilustrator – „Old Farts”, de Sorina Vazelina, editura: Centrala, U.K. Designer, ilustrator şi fotograf: Sorina Vazelina. „O carte de bandă desenată minunată, care etalează talentul şi inspiraţia ei nemărginite”.

Premiul pentru design de carte în ediţie limitată – „Remnants”, de Doina Domenica Cojocaru-Thanasiadis, apărut la editura Galeria Posibilă; designer, ilustrator, fotograf, DTP: Doina Domenica Cojocaru-Thanasiadis. Juriul a apreciat volumul astfel: „Există un mic ciclu cinematografic care te ţine captivat până la capăt”.

Menţiunea juriului pentru carte independentă a fost acordată volumului „Concave”, de Sebastian Hogea, editat de Alin Cincă; designer, fotograf: Sebastian Hogea, „un obiect autoironic lejer”, după cum a apreciat juriul.

Premiul Publicului i-a revenit, în urma voturilor, lui Alexandru Coman, din Cluj-Napoca, pentur cartea „Jurnal de stare. Jurnal public”.

Juriul acestei ediţii a fost format din specialişti români şi străini din domeniul editorial şi al designului de carte: Raymond Bobar – designer (tipo)grafic, Dinu Dumbrăvician – designer şi co-organizator al atelierului tipografic Olanda-România, Alexe Popescu – designer grafic, Ramona Chirica – curator de ilustraţie, Frédéric Tacer – designer grafic, director artistic independent şi doi dintre cei mai influenţi designeri de literă din lume: Fred Smeijers – designer de literă, profesor, cercetător şi scriitor olandez şi Corina Cotorobai – designer de literă.

Anul acesta au fost înscrise în concurs 150 de cărţi concepute, publicate sau tipărite în România şi Republica Moldova în ultimul an. Dintre acestea, 33 de titluri au fost desemnate finaliste şi 13 au fost premiate în cadrul vernisajului care a avut loc luni seară, la Galeria Galateca.

Cărţile finaliste vor face parte dintr-o expoziţie itinerantă în ţară şi în străinătate şi, de asemenea, vor reprezenta România în competiţia internaţională de design de carte Best Book Design from All Over the World, care va avea loc la Leipzig în perioada 21-24 martie 2019.

Animaţia „Grinch/ The Grinch” s-a menţinut în fruntea box office-ului românesc, după ce a generat încasări de aproximativ 1 milion de lei în al doilea weekend de la premieră.

Filmul fantastic de aventuri „Spărgătorul de Nuci şi Cele Patru Tărâmuri/ The Nutcracker and the Four Realms”, cu Mackenzie Foy, Keira Knightley şi Morgan Freeman în distribuţie, a debutat pe poziţia a doua în clasamentul românesc, cu încasări de 811.113 lei.

„Animale Fantastice: Crimele lui Grindelwald/ Fantastic Beasts: The Crimes of Grindelwald”, spinoff al „Harry Potter”, s-a menţinut pe locul al treilea, după ce, în al treilea weekend de la premieră, a generat încasări de 585.571 de lei şi a fost vizionat de 25.380 de spectatori.

Filmul de acţiune „Creed II”, cu Michael B. Jordan şi Sylvester Stallone în distribuţie, a coborât două poziţii în top, până pe patru, cu încasări de 574.420 de lei în al doilea weekend de la lansare.

Drama biografică „Bohemian Rhapsody”, despre Freddie Mercury şi trupa Queen, a fost vizionată – în al cincilea weekend de la premieră – de 23.611 spectatori şi a generat încasări de 517.307 lei.

Filmul horror „Diavolul în carne şi oase/ The Possession of Hannah Grace”, regizat de Diederik Van Rooijen, a debutat pe locul al şaselea, cu încasări de 430.958 de lei şi 21.672 de spectatori.

Drama „Văduvele/ Widows”, de Steve McQueen, cu Viola Davis, Michelle Rodriguez, Elizabeth Debicki şi Cynthia Erivo în distribuţie, a coborât două locuri în top, până pe şapte, după ce – în al doilea weekend de la premieră – a generat încasări de 232.513 lei şi fost vizionată de 10.935 de spectatori.

Lungmetrajul „Moromeţii 2”, de Stere Gulea, a coborât două locuri în box office-ul românesc, după ce – în al treilea weekend de la premieră – a generat încasări de 227.373 de lei şi a fost vizionat de 18.083 de spectatori.

Animaţia „Elliot: o poveste de Crăciun/ Elliot the Littlest Reindeer” a coborât două locuri, până pe nouă, după al patrulea weekend de la premieră. Filmul a generat încasări de 175.069 de lei şi a fost vizionat de 9.734 de spectatori.

Drama muzicală „S-a născut o stea/ A Star Is Born”, de Bradley Cooper, care joacă rolul principal alături de Lady Gaga, s-a clasat pe poziţia a zecea în top, după al şaptelea weekend. Filmul a generat încasări de 120.170 de lei şi a fost vizionat de 5.374 de spectatori.

Comisia Europeană a aprobat înscrierea produsului ‘Scrumbie de Dunăre afumată’ în registrul produselor care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), informează luni un comunicat de presă al executivului comunitar.

Scrumbia de Dunăre este un pește sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre. Specia nu poate fi crescută în acvacultură și este capturată numai în cursul migrației pe Dunăre. Are 250-400 grame și între 25-30 centimetri și este recunoscut drept cel mai bogat pește în grăsimi, din lume, raportat la talia sa.

Scrumbia este pregătită sub formă întreagă, după curățare, sărată și afumată la rece după o metodă veche, din aria geografică definită. Peștii afumați sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare.

Pentru localnicii din Delta Dunării, pescuitul este principala și cea mai veche îndeletnicire. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării, făcând totodată parte, ca trăsătură caracteristică, din memoria numeroșilor turiști din lumea întreagă care vizitează localitățile din Delta Dunării.

Scrumbia de Dunăre afumată se alătură celorlalte 4 produse alimentare românești protejate în UE: Novac afumat din Țara Bârsei, Telemea de Ibănești, Salam de Sibiu și Magiun de prune de Topoloveni. În total, la nivelul UE, sunt înregistrate 1440 de produse protejate, mai arată sursa citată.

La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru alte trei produse în vederea pentru dobândirea protecţiei europene Indicaţie Geografică Protejată: Cârnaţii de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni şi Telemea de Sibiu.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.