Comisia Europeană a aprobat înscrierea produsului ‘Scrumbie de Dunăre afumată’ în registrul produselor care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), informează luni un comunicat de presă al executivului comunitar.

„România are, începând cu 3 decembrie, un nou nume pe lista produselor recunoscute oficial, la nivel european. Scrumbia de Dunăre afumată a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicaţie geografică protejată (IGP)”, se arată în comunicatul Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Scrumbia de Dunăre este un pește sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre. Specia nu poate fi crescută în acvacultură și este capturată numai în cursul migrației pe Dunăre. Are 250-400 grame și între 25-30 centimetri și este recunoscut drept cel mai bogat pește în grăsimi, din lume, raportat la talia sa.

Scrumbia este pregătită sub formă întreagă, după curățare, sărată și afumată la rece după o metodă veche, din aria geografică definită. Peștii afumați sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare.

Pentru localnicii din Delta Dunării, pescuitul este principala și cea mai veche îndeletnicire. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării, făcând totodată parte, ca trăsătură caracteristică, din memoria numeroșilor turiști din lumea întreagă care vizitează localitățile din Delta Dunării.

Scrumbia de Dunăre afumată se alătură celorlalte 4 produse alimentare românești protejate în UE: Novac afumat din Țara Bârsei, Telemea de Ibănești, Salam de Sibiu și Magiun de prune de Topoloveni. În total, la nivelul UE, sunt înregistrate 1440 de produse protejate, mai arată sursa citată.

La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru alte trei produse în vederea pentru dobândirea protecţiei europene Indicaţie Geografică Protejată: Cârnaţii de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni şi Telemea de Sibiu.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.

Lasă un răspuns