O campanie prin care femeile de pretutindeni sunt îndemnate să nu se mai epileze în luna ianuarie pentru a se elibera astfel de „constrângerile societăţii“ a declanşat pe internet un război al declaraţiilor.
O tânără de 21 de ani din Marea Britanie, Laura Jackson, a lansat la începutul lunii campania „Januhairy“ prin care încurajează femeile de pretutindeni „să se elibereze de constrângerile societăţii“ şi să nu se mai epileze.
Femeile mai sunt îndemnate să publice în mediul online fotografii doveditoare.
Astfel, peste 2000 de femei „din Brazilia până în România“, scrie presa internaţională, s-au alăturat campaniei şi au publicat selfie-uri cu picioarele şi cu subraţul neepilate.
De asemenea, britanica a început şi o campanie de strângere de fonduri ad-hoc. „Cred în alegerea mea de a mă epila când voi dori, nu pentru că aş fi considerată dezgustătoare“, a fost mesajul uneia dintre susţinătoarele campaniei.
„Românca neepilată“ făcută celebră de presa britanică e bloggeriţa Alexandra Myth, care locuieşte la Londra.
Ea a dat startul campaniei în România şi a reuşit să lanseze o adevărată dezbatere în mediul online, divizând internetul în două tabere: pro şi contra epilării.
În timp ce unii consideră epilarea o formă de civilizaţie şi o chestiune ce ţine de igiena personală, alţii o văd ca pe o cutumă a societăţii.
„Femeile sunt presate să aloce mult timp pentru îngrijirea personală comparativ cu bărbaţii“
Activista feministă Andreea Bragă (33 de ani) a declarat că felul în care societatea alege să reacţioneze la această campanie, prin respingere, aprobare sau ridiculizare, „atrage atenţia asupra unei probleme“.
„Cred că are legătură cu normele existente în societate, din diferite timpuri. Epilatul a început din cele mai vechi timpuri, din Egiptul Antic. Însă, în prezent, este în strânsă legătură cu ceea ce înseamnă standarde de frumuseţe în societatea noastră. Tocmai felul în care societatea reacţionează la decizia unor activiste de a arăta că nu ar trebui să fie o problemă faptul că aleg să nu se epileze validează practic ideea că normele sociale impuse femeilor sunt în direcţia asta. Nu cred că trăim într-o societate liberă.
În România cel puţin, femeile sunt sancţionate pentru felul în care aleg să arate. Şi putem lua ca exemplu situaţiile în care mergi la un interviu sau te duci la o conferinţă.
Dacă ar veni o femeie care nu este epilată pe picioare, de exemplu, cu siguranţă ar fi sancţionată simbolic: nu ar fi luată în serios sau anumite persoane ar considera că este ceva în neregulă cu ea, că are o problemă din cauză că nu s-a supus acestor reguli sociale, conform cărora femeile trebuie să se prezinte întotdeauna ca scoase din revistă.
În plus, modelele promovate până la urmă în mass-media şi în revistele dedicate femeilor încurajează nişte standarde de frumuseţe care sunt greu de obţinut, unele chiar imposibil“, a explicat activista.
În plus, Andreea Bragă e de părere că epilarea nu ţine doar de igienă, principalul argument al celor care se împotrivesc acestei campanii, pentru că dacă ar fi aşa, crede ea, acest lucru s-ar aplica şi în cazul bărbaţilor.
„E clar că femeile sunt presate să aloce mult timp pentru îngrijirea personală comparativ cu bărbaţii. Încă nu suntem libere să fim naturale. Sigur, fiecare femeie este liberă să trăiască aşa cum doreşte. Însă această libertate vine la pachet cu nişte sancţiuni din partea societăţii, există nişte repercusiuni dacă alege să facă asta. Nu cred că este o chestie ce ţine doar de igienă, pentru că dacă ar fi aşa, asta s-ar aplica şi bărbaţilor. Şi vedem că există un dublu standard.
Măsurile acestea de igienă nu sunt impuse de societate şi bărbaţilor. Ba din contră, dacă vedem bărbaţi epilaţi pe picioare, cumva intră în contradicţie cu ideea de masculinitate, aşa cum o înţelegem noi ca societate. Adică, am senzaţia că pilozitatea în cazul bărbaţilor este direct proporţională cu masculinitatea“.
„Acest statement politic este deja stupid“
Pe de altă parte, jurnalista Sidonia Bogdan e de părere că acest demers este unul stupid şi că, în fond, epilarea este o formă de civilizaţie.
„Noul trend în materie de feminism: să ţi se explice doct că e opţiunea femeilor să îşi lase părul lung la subraţ şi pe picioare, pentru că asta e o regulă impusă de comercial.
Aş vrea ca pe această logică să nu se mai spele niciodată pe dinţi, pentru că atunci când a fost impusă această cutumă (în SUA, după Primul Război Mondial, soldaţilor care se plângeau de dureri dentare) evident că a avut de câştigat industria pastei de dinţi, un construct 100% comercial.
La fel, să nu se tundă niciodată, să nu se împarfumeze, să nu îşi taie unghiile. Doar să se spele. Sunt multe femei care nu se epilează pe braţe, inghinal, intră în relaţii cu bărbaţi pe care nu-i deranjează asta, e treaba lor, dar acest statement politic este deja stupid.
Epilatul e o chestiune de igienă şi un construct civilizaţional.
Aceste întoarceri – sigur, sterile, că nu prind – la obiceurile tribale, cu femeia peşterii care trebuie apreciată aşa cum e ea de la natură sunt ipocrite. Şi nu e semn de feminism, şi pe bărbaţi există «presiuni».
Îşi tund firele care curg din nas, mulţi se epilează, unii se pensează, dacă e cazul, unii îşi fac manichiura.
Există cosmetice şi pentru bărbaţi. Este o chestiune de estetică şi igienă. Şi da, e semn de civilizaţie“, a scris jurnalista pe Facebook.
Georgiana Mutescu, specialist în estetică, confirmă că epilarea este şi o chestiune de sănătate şi de igienă personală, pentru că firele de păr pot da naştere mai multor afecţiuni ale pielii, precum iritaţii, furunculoză şi chiar foliculită.
„Mai mult, firele de păr care cresc foarte lungi favorizează transpiraţia şi apariţia mirosurilor neplăcute şi pot irita pielea“, a spus specialista.
Ea a menţionat şi că epilarea este un serviciu unisex: „Epilarea nu este asociată neapărat cu feminitatea, pentru că în prezent mai mult de 30% dintre clienţii centrelor de înfrumuseţare Nomasvello sunt domni. Din ce în ce mai mulţi bărbaţi aleg să se epileze, pentru a avea o piele sănătoasă şi a da un randament mai mare în sălile de sport.
De aici a apărut şi termenul de «spornosexual», care defineşte un bărbat cu preocupări estetice, preocupat de propria imagine şi de îmbunătăţirea ei constantă, fără exagerări.
Aşadar, epilarea ţine de estetic şi e un serviciu unisex“.
„Neglijenţa nu poate fi urcată la standard de frumuseţe“
La rândul ei, psihologul Keren Rosner a declarat că femeile care se alătură acestei campanii vor să capteze atenţia, având un comportament exagerat şi e de părere că neepilarea este o formă de neglijenţă, care nu poate fi urcată la nivel de standard de frumuseţe.
„Eu cred că standardele de frumuseţe includ igiena şi îngrijirea, care nu pot fi contrazise de mesaje denigratoare de acest fel. Este vorba de simţul estetic care nu poate fi negat de nicio concepţie care vrea să se impună acum din punctul de vedere al feministelor.
Neglijenţa nu poate fi urcată la standard de frumuseţe. Şi acest comportament este situat la o extremă, este exagerat negativ aşa cum excesul poate fi la polul opus.
Orice abuz este nociv, inestetic, nedorit, nesănătos. Şi neglijarea şi forma pe care o promovează acum feministele, dar şi cealaltă formă exagerată de îngrijire şi de intervenţie permanentă.
Cred că această manifestare este doar un comportament demonstrativ, care denotă nevoia de a ieşi în evidenţă cu ceva. Să fie observabile, chiar dacă este neplăcut celui care priveşte.
Este o formă de revoltă faţă de preocuparea exagerată de aspectul fizic şi de intervenţiile care devin foarte variate şi sofisticate din ultima perioadă“. În schimb, activista feministă Andreea Bragă consideră campania „o eliberare de norme impuse femeilor, inclusiv asupra corpurilor femeilor“ şi crede că poate fi un model pentru alte tinere, adolescente, femei, care arată că multe resimt presiunea standardelor de frumuseţe.
„Eu susţin orice formă de libertate a femeilor şi susţin inclusiv această campanie. E clar că există femei care doresc prin această campanie să atragă atenţia tocmai asupra acestor standarde duble şi asupra normelor impuse asupra femeilor.
Sigur că poate fi considerată nu neapărat urgentă, comparativ cu alte probleme. Dar nu cred că este de succes să facem o ierarhie sau să prioritizăm lucrurile. Ele nu se exclud. Dacă au iniţiat această campanie, foarte bine, sunt sigură că sunt multe alte lucruri care pot fi făcute pentru drepturile femeilor în România şi în lume în general“, a adăugat Andreea Bragă.
Psihologul Keren Rosner nu crede însă că această campanie va avea un impact real şi notează faptul că aspectul fizic este un criteriu de selecţie în ceea ce priveşte parteneriatul, dar şi o formă de respect pentru cei din jur.
„Cred că nu va avea succes. Va coopta persoane care sunt foarte revoltate, care probabil că au alte complexe pe care nu ştiu cum să le rezolve şi atunci găsesc această formă de revoltă.
Ca în orice domeniu, trebuie să fie un echilibru în tot ceea ce facem. Dacă nu investim bani şi dacă nu asta este principala noastră ocupaţie, epilatul face parte din viaţa cotidiană, din igiena personală şi din bunul simţ cu care ne prezentăm în faţa celorlalţi.
Aspectul fizic are importanţă şi spune ceva despre personalitatea fiecăruia. Este un criteriu care creionează profilul psihologic al unei persoane: dacă este o persoană îngrijită sau nu, dacă se preocupă de sine şi cât de mult se respectă pe sine şi îi respectă pe ceilalţi. Pentru că este şi o formă de respect să ai grijă de tine. Este o problemă atunci când această preocupare este exclusivă“, explică Rosner.
De asemenea, specialista detaliază şi de ce nu este de acord cu această formă de neglijenţă: „Frumuseţea este un criteriu de selecţie în ceea ce priveşte parteneriatul, prieteniile, generează o stare de bine, creşte stima de sine, încrederea de sine şi încrederea în reuşită şi, până la urmă, oamenii se ghidează după anumite standarde care contribuie la frumuseţe şi contribuie la un aspect plăcut, pentru că aspectul nu este exclusiv pentru sine, ci este şi pentru ceilalţi.
Impactul vizual este foarte puternic şi generează emoţii foarte variate, fiecare îşi doreşte, în momentul în care întâlneşte o altă persoană, ochii care îl privesc să fie admirativi. Şi din acest motiv nu cred în reuşita promovării acestui gen de neglijenţă. Sunt de acord cu un echilibru şi cu un anumit bun simţ, care înseamnă un drum de mijloc. Nici la o extremă, nici la cealaltă. Dar, această manifestare a feministelor cred că este şi o formă de a ieşi în evidenţă. Epilatul nu este obligatoriu.
În prezent este o opţiune, însă fiecare optează pentru varianta care i se pare mai potrivită şi mai bună. Nimeni nu te forţează, dar sunt nişte lucruri care ţin de igienă.
Chiar astăzi am avut un pacient care mi-a spus că a făcut polo în tinereţe şi că el se epila atunci pentru că era o cerinţă a sportului. Nu ţine exclusiv de moft.
Este o investiţie în tine, dar este şi o formă de igienă, iar timpul este variat. El diferă de la cât de mult vrei să intervii şi de la cât vrei să faci pentru tine şi cât nu“, a conchis Rosner.
sursa: adevarul
