NEWS

Ziua Îndrăgostiţilor sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătorită prima dată în anul 496, este acum marcată la nivel global pe 14 februarie. Este ziua în care oamenii îşi arată afecţiunea şi îşi trimit felicitări, flori ori bomboane, alături de mesaje de dragoste.

Cel mai vechi mesaj trimis de Ziua Îndrăgostiţilor în limba engleză datează din 1477.

Ziua îşi ia numele de la un sfânt celebru, despre care au apărut, de-a lungul timpului, mai multe poveşti.

În credinţa populară, Sfântul Valentin a fost un preot în Roma celui de-al treilea secol. Împăratul Claudiu II a interzis căsătoriile, pentru că, spunea el, bărbaţii căsătoriţi sunt soldaţi slabi, iar Valentin a nesocotit regula, despre care credea că este nedreaptă, şi a continuat să oficieze căsătorii în secret.

Când împăratul a aflat, preotul Valentin a fost închis şi condamnat la moarte. În închisoare, el s-a îndrăgostit de fiica temnicerului, iar când a fost dus să fie executat, pe 14 februarie, i-a trimis o scrisoare semnată ”de la Valentinul tău”.

Prima sărbătorire a Zilei Îndrăgostiţilor/ Zilei Sfântului Valentin a avut loc în anul 496.

Romanii organizau un festival, numit Lupercalia, care avea loc la jumătatea lunii februarie, prin care sărbătoreau începutul primăverii. Se crede că, între manifestările sărbătorii, se număra şi alegerea de către băieţi a numelor de fete dintr-o cutie. Astfel, pe perioada festivalului, perechile formau cupluri şi, uneori, se căsătoreau.

Mai târziu, biserica a vrut să transforme festivalul într-o sărbătoare creştină şi a decis să se folosească de ea pentru a aminti de Sfântul Valentin. Cu timpul, numele sfântului a fost folosit de oameni pentru a îşi exprima sentimentele faţă de cei dragi.

Devenită una dintre cele mai populare sărbători, astăzi, Ziua Îndrăgostiţilor este sărbătorită în majoritatea ţărilor din lume – din Statele Unite până în Mexic, Australia, Franţa şi România.

Până la jumătatea secolului 18, a devenit o sărbătoare obişnuită în rândul tinerilor, prieteni ori iubiţi, din toate clasele sociale. În anii 1900, felicitările imprimate au luat locul scrisorilor, iar acum sute de milioane de astfel de mesaje sunt trimise anual.

Trupa byron va marca pe 17 februarie, printr-un concert transmis online, zece ani de la apariţia albumului „Perfect”.

Byron va susţine pe scena clubului Expirat din Bucureşti, începând cu ora 20:00, un concert care va fi transmis live pe platforma streamerse.net.

„Perfect” cuprinde adaptări şi re-orchestrări ale unor cântece româneşti mai mult sau mai puţin cunoscute, interpretate în original de artişti precum Timpuri Noi, Alexandru Andrieş, Phoenix, Celelalte Cuvinte , Ada Milea şi Nicu Alifantis.

Albumul a marcat şi colaborarea trupei byron cu regizorul Nae Caranfil şi este un omagiu adus muzicii româneşti.

După 10 ani de la lansare, trupa va cânta integral albumul „Perfect”.

Biletele pentru eveniment sunt disponibile pe Streamerse şi în reţeaua iabilet.ro, la 35, 50 şi 75 de lei.

„«Perfect» a fost un joc de la un capăt la altul, iniţiat de Victor Panfilov, producătorul şi inginerul de sunet cu care am lucrat în primii nouă ani, şi dus apoi mai departe de fiecare dintre noi. Conceperea lui a durat mai mult decât plănuiserăm pentru că încercam să echilibrăm cât de cât mersul nostru pe sârmă şi ne apucaserăm în acelaşi timp de alte două proiecte mari – piesa de teatru «Nevestele vesele din Windsor» (în regia regretatului Alexandru Tocilescu) şi concertul «Live underground», filmat în salina Turda. A fost o minune că am reuşit să le ducem pe toate la capăt. Acum, că au trecut zece ani, putem să romanţăm povestea şi să spunem că a fost greu, dar ne-a făcut plăcere”, a declarat Dan Byron, solistul trupei.

Trupa byron a fost fondată în 2006 şi a lansat de atunci şase albume de studio şi trei DVD-uri live.

Box office-ul global pe 2020 a fost puternic afectat de pandemia de Covid-19, lucru care s-a reflectat şi în faptul că primele zece filme cu cele mai mari încasări au generat, cumulat, puţin peste 2,6 miliarde de dolari, prag care în trecut ar fi putut fi atins de un singur lungmetraj.

Dacă anul trecut primele zece cele mai populare filme din lume au generat încasări de peste 12,5 miliarde de dolari, în 2020, topul a însemnat 2,64 de miliarde de dolari, potrivit boxofficemojo.com.

La jumătatea lunii octombrie a fost raportat că box office-ul chinez l-a depăşit oficial pe cel nord-american, devenind cel mai mare din lume pe anul acesta.

Cel mai de succes film al anului, drama de război „The Eight Hundred”, a fost produs în China. Filmul – lansat pe 21 august – a generat, până în prezent, încasări totale de 461,3 milioane de dolari. Doar la nivelul Asia-Pacific producţia a avut încasări de 460,8 milioane de dolari.

Regizat de Hu Guan, filmul spune povestea a 800 de soldaţi chinezi care, în 1937, au luptat sub asediu dintr-un depozit din Shanghai înconjuraţi de armata japoneză.

Locul al doilea între lungmetrajele care au generat cele mai mari încasări este ocupat de comedia de acţiune „Bad Boys for Life”, cu Will Smith şi Martin Lawrence în rolurile principale. Filmul a debutat în ianuarie pe primul loc în box office-ul nord-american, precum şi în cel românesc, unde s-a menţinut mai multe săptămâni, şi urma să aibă un parcurs şi mai bun.

Până în prezent, producţia cu buget de 90 de milioane de dolari a generat la nivel global încasări de 426,5 milioane de dolari.

Regizat de Adil El Arbi şi Bilall Fallah, lungmetrajul „Bad Boys for Life” este al treilea film din seria „Bad Boys”, lansată în 1995. Detectivii Mike Lowrey şi Marcus Burnett revin în acţiune când cineva începe să ucidă oameni ce au legătură cu un caz mai vechi.

„Tenet” al lui Christopher Nolan, prima superproducţie lansată după perioada de izolare, a avut un parcurs surprinzător pentru Warner Bros. Compania a a considerat că lungmetrajul va face mai mulţi bani din prezentarea în cinematografe decât dacă ar fi fost lansat online, în variantă video-on-demand sau pe platforma HBO Max. Ulterior, s-a hotărât să lanseze pe serviciul de streaming toate producţiile programate pentru 2021.

Lansată în luna august, producţia cu buget de 200 de milioane de dolari a reuşit să genereze până în prezent încasări de 362,2 milioane de dolari la nivel mondial.

„Tenet” îi are în distribuţie oe John David Washington, Robert Pattinson, Elizabeth Debicki şi Kenneth Branagh. Washington este protagonistul. Înarmat cu un singur cuvânt – „Tenet” – el luptă pentru supravieţuirea întregii omeniri şi călătoreşte prin lumea crepusculară a spionajului internaţional într-o misiune care se va desfăşura dincolo de timpul real.

Filmul de aventuri „Sonic the Hedgehog”, lansat în luna februarie, a înregistrat cele mai mari încasări pentru o adaptare a unui joc video.

Lungmetrajul, din distribuţia căruia fac parte James Marsden, Jim Carrey şi Ben Schwartz, care şi-a împrumutat vocea ariciului albastru, a generat, în primul weekend, încasări de 57 de milioane de dolari, la nivel nord-american, şi de 43 de milioane de dolari, la nivel international. De atunci şi până în prezent, producţia are, cumulat, încasări de 310,6 milioane de dolari.

„Dolittle”, un alt lungmetraj de aventuri, fantasy, lansat în luna ianuarie, ocupă locul al cincilea între filmele cu cele mai mari încasări de anul acesta.

Robert Downey Jr. este Dolittle în producţia Universal Pictures. Protagonistul este un bărbat ce poate vorbi cu animalele şi care porneşte într-o aventură periculoasă pentru a o salva pe tânăra regină a Angliei. Până în prezent, filmul a generat încasări totale de 246,1 milioane de dolari.

Animaţia chineză „Legend of Deification”, care are în centru un războinic ce este alungat în lumea muritorilor şi e nevoit să ucidă un demon pentru a deveni zeu, a fost lansată în luna octombrie şi a generat încasări totale de 240,6 milioane de dolari, dintre care cea mai mare parte provine din China.

„Birds of Prey: And the Fantabulous Emancipation of One Harley Quinn”, cu Margot Robbie şi Ewan McGregor în distribuţie, a fost lansat la începutul lunii februarie şi a generat, în total, încasări de 201,8 milioane de dolari.

Lungmetrajul regizat de Cathy Yan o are în centru pe Harley Quinn, care, după ce se desparte de Joker, se alătură supereroilor Black Canary, Huntress şi Renee Montoya pentru a salva o fată de un temut infractor.

Thrillerul „The Invisible Man”, cu Elizabeth Moss în rol principal, lansat la începutul lunii martie, a generat încasări de 143,1 milioane de dolari la nivel global.

Elizabeth Moss este Cecilia în filmul regizat de Leigh Whannell. Când partenerul ei de viaţă abuziv se sinucide şi îi lasă toată averea, ea suspectează că este vorba despre o înscenare. După o serie de coincidenţe, Cecilia reuşeşte să dovedească faptul că este urmărită de cineva pe care nimeni nu poate să îl vadă.

Animaţia „Onward” a înregistrat unul dintre cele mai slabe debuturi ale Pixar în box office, având în vedere recordurile stabilite de companie în ultimul deceniu, cu 40 de milioane de dolari, la nivel nord-american, şi cu 28 de milioane de dolari, iar în plan internaţional.  Până în prezent, la nivel global, filmul pentru care şi-au împrumutat vocile Tom Holland şi Chris Pratt a înregistrat încasări de 141,6 milioane de dolari.

Locul al zecelea în listă, cu încasări de 110,9 milioane de dolari, este ocupat de filmul de aventuri „The Call of the Wild”, cu Harrison Ford în rol principal. Lungmetrajul lansat în a doua parte a lunii februarie îl are în centru pe John, care, împreună cu câinele lui, încearcă să supravieţuiască sălbăticiei din Yukon.

Germania se confruntă cu un risc în creştere de atacuri ale militanţilor de extremă-dreapta, care neagă existenţa pandemiei de coronavirus şi riscurile pentru sănătate ale acesteia, a declarat, luni, un oficial de rang înalt din domesiul securităţii, transmite Reuters.

”Gândirea apocaliptică a susţinătorilor mitului conspiraţiei se amestecă cu extremismul de extremă-dreapta”, a declarat Burkhard Freier, şeful Biroului pentru Protejarea Constituţiei din landul Renania de Nord Vestfalia, publicaţiei Tagesspiegel.

Asta înseamnă că cei care neagă coronavirusul ar putea opta pentru ”teroare, drept consecinţă”, a spus Freier.

În octombrie, suspecţi care neagă coronavirusul au atacat Institutul Robert Koch pentru controlul bolilor din Berlin cu sticle incendiare şi au detonat un dispozitiv exploziv în apropiere de Asociaţia Leibniz, care conectează aproape 100 de instituţii de cercetare independente din Germania.

Cel mai mare pericol militant din Germania provine din acţiunile individuale ale unor extremişti de dreapta, cum a fost cazul atacatorului care în februarie a ucis nouă oameni din familii de imigranţi, pe el şi pe mama sa, în localitatea Hanau.