„Stranger Things: 1984”, „Shooting Hoops (Nu rata coşul!)” şi „Teeter Up (Cumpăna)”, între jocurile pe mobil lansate de Netflix

„Stranger Things: 1984”, „Shooting Hoops (Nu rata coşul!)” şi „Teeter Up (Cumpăna)”, între jocurile pe mobil lansate de Netflix

 

„Stranger Things: 1984”, „Stranger Things 3: Jocul”, „Card Blast”, „Shooting Hoops (Nu rata coşul!)” şi „Teeter Up (Cumpăna)” sunt cele cinci jocuri pe mobil care pot fi jucate, de marţi, pe Netflix.

Platforma oferă şi detaliile pentru ca abonaţii să se poată juca imediat.

Nivelul 1: Abonamentul Netflix garantează acces nelimitat. Este nevoie doar de un abonament Netflix. Fără reclame, taxe suplimentare sau achiziţii în aplicaţie.

Nivelul 2: Disponibil pe Android în întreaga lume. Jocurile Netflix pe mobil sunt disponibile momentan pe dispozitivele Android când este accesat profilul Netflix: abonaţii care utilizează un telefon mobil Android vor vedea un rând şi o secţiune dedicate jocurilor, unde pot selecta orice joc pentru descărcare; abonaţii care utilizează o tabletă Android vor vedea un rând dedicat jocurilor sau vor putea selecta jocuri din meniul vertical al secţiunii Categorii.

Nivelul 3 este pentru jucătorii din întreaga lume. Jocurile sunt disponibile în multe dintre limbile pe care le oferă serviciul Netflix. Astfel, jocurile vor fi automat în limba setată în profilul abonatului de Netflix. Dacă limba pe care o preferă un abonat nu este încă disponibilă, jocurile vor fi în engleză.

Nivelul 4: Abonaţii vor putea să se joace pe mai multe dispozitive mobile folosind acelaşi cont. Dacă este atins numărul maxim de dispozitive admis de abonament, abonatul se poate deconecta de la cont pe dispozitivele pe care nu le foloseşte sau să le dezactiveze de la distanţă pe Netflix.com pentru a elibera un loc.

Nivelul 5: Doar pentru adulţi. Aceste jocuri nu sunt disponibile în profilurile pentru copii. Dacă a fost configurat un cod PIN pentru a-i împiedica pe copii să aibă acces la profilurile adulţilor, acelaşi cod PIN va fi necesar şi pentru a te conecta la Netflix şi a juca pe un dispozitiv.

Nivelul 6: Pentru unele dintre jocuri este nevoie de conexiune la internet, dar altele pot fi jucate offline. Astfel, călătoriile acelea lungi şi zonele cu Wi-Fi slab vor deveni mai suportabile.

Nivelul 7: La fel ca serialele, filmele şi programele Netflix speciale, au fost create jocuri pentru toate nivelurile de joc şi pentru toţi jucătorii, indiferent dacă sunt începători sau gameri cu experienţă.

Jeff Bezos promite 2 miliarde de dolari pentru refacerea naturii

Jeff Bezos promite 2 miliarde de dolari pentru refacerea naturii

 

Jeff Bezos, fondatorul Amazon, spune că şi-a dat seama de fragilitatea naturii atunci când a călătorit în spaţiu şi promite 2 miliarde de dolari pentru refacerea ei, relatează BBC.

Banii proveniţi din Bezos Earth Fund (BEF) vor merge către restaurarea peisajelor şi transformarea sistemelor alimentare, a declarat el la Conferinţa Naţiunilor Unite pe teme climatice de la Glasgow.

Per ansamblu, BEF are în plan să cheltuiască 10 miliarde de dolari pentru combaterea schimbărilor climatice.

La COP26, Bezos a descris experienţa de a călători cu New Shepard a companiei sale Blue Origin, în iulie, ca o revelaţie privind vulnerabilitatea Pământului.

„Mi-a fost spus că să văd Pământul din spaţiu schimbă viziunea asupra lumii, dar nu am fost pregătit pentru cât de adevărat poate fi. Privind spre Pământ de acolo, atmosfera pare atât de subţire, lumea atât de finită şi de fragilă. Acum, în acest an important şi în ceea ce ştim toţi că este un deceniu decisiv, trebuie să fim împreună pentru a ne proteja lumea”, a declarat el.

În luna septembrie, Bezos Earth Fund a promis 1 miliard de dolari pentru conservarea naturii şi a popoarelor şi culturilor indigene.

Anunţând o nouă finanţare de 2 miliarde de dolari marţi, Bezos a spus că două treimi din terenul productiv al Africii s-a degradat, dar că acest lucru poate fi schimbat.

„Reabilitarea poate îmbunătăţi fertilitatea solului, poate creşte randamentul şi îmbunătăţi siguranţa alimentară, poate face apa mai sigură, crea locuri de muncă şi creşte economia, în timp ce captează carbonul”, a mai afirmat el.

Luna trecută, prinţul William a sugerat că antreprenori ca Bezos, Richard Branson şi Elon Musk, toţi implicaţi în dezvoltarea turismului spaţial, ar trebui să se concentreze mai înainte pe salvarea Pământului.

Yahoo se retrage din China din cauza „mediului de afaceri şi juridic tot mai provocator”

Yahoo se retrage din China din cauza „mediului de afaceri şi juridic tot mai provocator”

 

Yahoo Inc. a anunţat marţi că se retrage din China din cauza „mediului de afaceri şi juridic tot mai provocator”, informează Associated Press.

Compania a transmis că serviciile sale nu mai sunt accesibile din China continentală începţnd cu 1 noiembrie.

„Yahoo rămâne dedicat privitor la drepturile utilizatorilor nostri şi privitor la un internet liber şi deschis. Mulţumim utilizatorilor noştri pentru sprijinul arătat”, se arată în comunicat.

Yahoo este a doua mare companie americană de tehnologie care, în ultimele săptămâni, îşi reduce operaţiunile în China.

Luna trecută, LinkedIn – platformă a Microsoft – a spus că îşi va închide site-ul chinez, înlocuindu-l cu o platformă de recrutare.

În ultimii ani, Yahoo şi-a redus operaţiunile în China, iar în 2015 şi-a închis biroul din Beijing. Retragerea de pe piaţa chineză este mai mult simbolică, având în vedere că unele servicii ale sale erau deja blocate în ţară.

Yahoo avea servicii de muzică şi e-mail în China, dar ambele au fost oprite la începutul anilor 2010.

Autorităţile chineze menţin un control ferm al internetului şi cer companiilor care activează în ţară să îşi cenzureze conţinutul şi cuvintele cheie socotite sensibile din punct de vedere politic şi inadecvate.

China a blocat majoritatea reţelelor de socializare şi motoarelor de căutare internaţionale, precum Facebook şi Google. Utilizatorii chinezi care vor să acceseze aceste servicii ocolesc blocajul folosind o reţea privată virtuală (VPN).

CINEMA | Top 10 in box office-ul românesc

„Dune” s-a menţinut pe primul loc în box office-ul românesc de weekend

 

Lungmetrajul SF „Dune”, regizat de Denis Villeneuve, s-a menţinut pe primul loc în box office-ul românesc de weekend.

 Distribuie pe Facebook  Distribuie pe Twitter  Distribuie pe Email

În al doilea weekend de la premieră, filmul a fost vizionat de 18.997 de spectatori şi a generat încasări de 526.722 de lei, potrivit cifrelor publicate de Cinemagia.

Totalul acumulat din vânzarea de bilete în România este acum de 2,12 milioane de lei.

Filmul, cu Timothée Chalamet, Rebecca Ferguson, Oscar Isaac şi Zendaya în distribuţie, este o adaptare a romanului omonim scris de Frank Herbert.

Lungmetrajul reprezintă transpunerea primei jumătăţi a romanului din 1965 al scriitorului american şi spune povestea lui Paul Atreides, un tânăr strălucit şi talentat, care trebuie să meargă pe cea mai periculoasă planetă din univers pentru a asigura viitorul familiei şi poporului său.

Locul al doilea în clasamentul românesc a fost ocupat de o altă producţie SF, „Venom: Let There Be Carnage”. În al treilea weekend de la debut, filmul regizat de Andy Serkis a fost vizionat de 8.586 de spectatori şi a generat încasări de 157.371 de lei.

Filmul este continuare a lungmetrajului din 2018, îl are în rol principal pe Tom Hardy, iar din distribuţie fac parte Woody Harrelson şi Michelle Williams.

„Nu e vreme de murit/ No Time to Die”, al 25-lea film din seria „James Bond” şi ultimul cu Daniel Craig în rolul agentului 007, şi-a menţinut de asemenea poziţia în clasament, după ce, în al cincilea weekend de la lansare, a acumulat încasări de 115.577 de lei.

Din distribuţie fac parte Rami Malek, Lashana Lynch, Léa Seydoux, Ana de Armas, Ben Whishaw şi Christoph Waltz.

Acţiunea din „No Time to Die” are loc după cinci ani de la evenimentele din „Spectre”, când Bond a decis să lase în urmă viaţa de agent secret şi să se bucure de libertate în Jamaica. Liniştea lui nu a durat însă foarte mult, pentru că vechiul lui prieten din CIA, Felix Leiter, are nevoie de serviciile lui. Astfel, ajunge pe urmele unui infractor misterios care are pe mâini o nouă şi foarte periculoasă tehnologie.

Animaţia „Ron o ia razna/ Ron’s Gone Wrong”, despre prietenie şi adaptarea la şcoală în era social media, a ocupat locul al patrulea, după ce, în a doua săptămână de top, a generat încasări de 73.550 de lei.

Această producţie şi „No Time to Die” sunt distribuite în ţară de Forum Film, care nu transmite numărul spectatorilor.

Filmul horror „A fost odată-n Soho/ Last Night in Soho”, cu Anya Taylor-Joy în rol principal, a debutat pe poziţia a cincea, cu 3.743 de spectatori şi încasări de 68.785 de lei.

În centrul se află Eloise, desginer de modă aspirant, care se poate întoarce prin căi misterioase în anii ’60, unde întâlneşte o cântăreaţă frumoasă şi talentată, Sandie. Dar strălucirea nu este ceea ce pare a fi, iar visele din trecut încep să se transforme în ceva mult mai întunecat şi mai înfricoşător.

Top 10 al box office-ului românesc de weekend este completat de filmul de aventuri „Lupul şi leul: O prietenie ca-n poveşti/ Le loup et le lion”, animaţia „Familia Addams 2”, filmele horror „Lupul şi leul: O prietenie ca-n poveşti/ Halloween Kills” şi „Spirite întunecate/ Antlers” şi de drama „Ultimul duel/ The Last Duel”.

„Annette”, premiat la Cannes pentru regie, va deschide Festivalul Internaţional de Film Experimental Bucureşti 2021

„Annette”, premiat la Cannes pentru regie, va deschide Festivalul Internaţional de Film Experimental Bucureşti 2021

 

Filmul romantic muzical „Annette”, regizat de Leos Carax, cu Adam Driver şi Marion Cotillard în rolurile principale, va deschide cea de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti (BIEFF), pe 17 noiembrie, în sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României.

„Annette”, primul film în limba engleză al cineastului Leos Carax, a avut premiera mondială în competiţia de anul acesta a Festivalului de la Cannes, unde a fost premiat pentru regie.

După 9 ani de la „Holy Motors”, regizorul francez Leos Carax a realizat un musical despre faimă, dragoste, artă şi paternitate scris împreună cu Ron şi Russell Mael, membrii faimosului duo pop-rock Sparks, recompensaţi la rândul lor cu premiul pentru cea mai bună coloană sonoră la Cannes.

Protagoniştii poveştii sunt Henry, un comediant provocator, cunoscut pentru umorul său caustic, şi Ann, o cântăreaţă de operă aplaudată pe cele mai prestigioase scene ale lumii. Adoraţi de public şi aflaţi constant în atenţia presei, cei doi par să fie întruchiparea cuplului perfect. Naşterea fetiţei lor, un copil cu totul ieşit din comun, le va da amândurora vieţile peste cap.

Filmul e produs de Charles Gillibert (CG Cinéma International), Paul-Dominique Vacharasinthu (Tribus P. Films) şi Driver, în asociere cu Amazon Studios, Arte şi Canal Plus.

Selecţia de lungmetraje prezentate la festivalul dedicat filmului de avangardă include şi noul lungmetraj al regizorul-fenomen Tsai Ming-liang. „Days”, o analiză emoţionantă a conexiunilor umane, premiat la Berlinala 2020 cu o menţiune specială, va fi proiectat în premieră naţională în închiderea  BIEFF, pe 20 noiembrie, de la ora 18:30.

 

Un maestru al tehnicii de slow cinema, autor taivanez propune în „Days” o explorare poetică a singurătăţii, a intimităţii şi a vindecării prin intermediul conexiunilor umane. Filmul urmăreşte realităţile zilnice a doi  bărbaţi care nu s-au întâlnit niciodată, dar care par să experimenteze o formă comună de izolare. Trăiesc vieţi complet diferite, dar singurătăţile lor sunt aproape simetrice. Lipsită de replici, dar extrem de bogată în emoţii, unica întâlnire de care vor avea parte le va oferi ocazia de a-şi îmbrăţişa, pentru scurt timp, nevoia de apropiere. „Days” va avea parte de o proiecţie specială la MNAR pe 20 noiembrie, de la ora 18:30.

În aceeaşi seară, spectatorii vor putea urmări şi „The Night”, scurtmetrajul documentar în care Tsai Ming-liang surprinde ritmul şi frumuseţea nopţilor în Hong Kong, prezentat în premieră internaţională la ediţia din 2021 a  Festivalului Internaţional  de Film de la Veneţia.

Abonamentele BIEFF 2021, dar şi biletele de acces la cele două proiecţii speciale, sunt disponibile online, pe platforma Eventbook.

Cea de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti (BIEFF), eveniment dedicat noilor forme de explorare a limbajului cinematografic, va avea loc între 17 şi 21 noiembrie.

Spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, în regia lui Gábor Tompa, prezentat în Festivalul Naţional de Teatru

Spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, în regia lui Gábor Tompa, prezentat în Festivalul Naţional de Teatru

 

Teatrul Naţional din Timişoara prezintă spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, în regia lui Gábor Tompa, în cadrul celei de-a XXXI-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru, care va fi organizat online în perioada 6-14 noiembrie.

În condiţiile epidemiologice actuale, reprezentaţia va putea fi urmărită online pe site-ul www.fnt.ro, începând de marţi, 7 noiembrie, ora 22.00. Spectacolul va fi disponibil pentru vizionare 48 de ore, gratuit.

Aşa cum afirmă regizorul spectacolului, Gábor Tompa, „Rinocerii” lui Eugène Ionesco este un text extrem percutant în contextul actual. Capodoperă teatrală polifonică, simfonie scenică perfectă, „Rinocerii” vorbeşte despre o lume divizată în rinoceriţi şi ne-rinoceriţi, în vaccinaţi sau ne-vaccinaţi, în adepţi sau inamici, vorbeşte despre o societate în care laşitatea şi obedienţa oportunistă au înlocuit curajul civic şi aspiraţia către adevăr. Noroc că există încă personaje ca Bérenger – el a hotărât că, deşi este ultimul om, ultima fiinţă umană, va rămâne om până la capăt.

 

Distribuţia îi reuneşte pe actorii Romeo Ioan, Ion Rizea, Ioana Iacob, Matei Chioariu, Irene Flamann Catalina, Cristian Szekeres, Doru Iosif, Roberta Popa, Ana Maria Pandele Andone, Cătălin Ursu,  Costa Tovarnisky, Laura Avarvari, Bogdan Spiridon, Andrei Chifu, Andrei Zgăbaia, Claudiu Patcău, Claudiu Surmei, Darius Zet, Marin Lupanciuc, Paul Vesa şi Judit Reinhardt.

Lui Gábor Tompa i se alătură în acest proiect celebrul scenograf Helmut Stürmer, nominalizat pentru decorurile acestui spectacol, la Premiul UNITER pentru scenografie, Carmencita Brojboiu, creatoarea costumelor, compozitorul Vasile Şirli, coregraful Florin Fieroiu şi video designerul Sebastian Hamburger.

Producătorii FNT sunt Asociaţia UNITER – Uniunea Teatrală din România, Televiziunea Română. Co-producători: Primăria Municipiului Bucureşti prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti. FNT este un proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii.

Mii de oameni din întreaga țară așteaptă să-și primească înapoi banii dați pentru biletele la concerte cu artiști internaționali care nu au mai avut loc. Mulți dintre organizatori au dispărut

Mii de oameni din întreaga țară așteaptă să-și primească înapoi banii dați pentru participarea la evenimente cu artiști internaționali care nu au mai avut loc.

Pandemia a anulat mai multe spectacole, iar presa a aflat, că în ciuda promisiunilor făcute de firme și autorități, sumele nu au revenit în conturile clienților.

Platformele de vânzare a biletelor îi trimit pe păgubiți către organizatorii de evenimente. Doar că mulți dintre aceștia au dispărut.

În Romania, peste 700 de concerte au fost anulate din cauza pandemiei. Și încă pe atâtea sunt reprogramate, conform celei mai mari platforme de vânzare de bilete din tara noastră. Este un adevărat dezastru pentru organizatorii de evenimente. Dar și pentru miile de oameni care și-au cumpărat tichete și nu-și mai primesc banii înapoi.

Mihaela Viziri, păgubită: „Banii aceia au ajuns undeva, sunt în conturile cuiva sau cineva deja i-a cheltuit…”.

Richard Clayderman și Stjepan Hauser sunt două dintre concertele cu artiști internaționali anulate. Evenimentele ar fi trebuit să aibă loc la București și în câteva orașe din țară. Peste 4.000 de oameni și-au cumpărat bilete, încă din 2019.

Mihaela Viziri, păgubită: Concertul trebuia să aibă loc pe 16 aprilie 2020”.

PRO TV vă prezintă cazul acestei femei care ar fi trebuit să primească de la organizator 700 de lei înapoi, pentru două tichete achitate la concertul cu Hauser.

Mihaela Viziri, păgubită: Am fost anunțată că se va muta data concertului și că să așteptăm. A trecut 16, a trecut și data. În final, am fost informată că ni se vă acorda un voucher…”.

Voucherul, gândit că o garanție, a expirat și el, la finalul lunii septembrie. Oricum nu putea fi folosit decât pentru spectacolele aceluiași organizator. Anunțul a fost făcut de platforma care a vândut biletele online. Vorbim de cea mai mare agenție de ticketing din Romania.

Emil Ionescu, reprezentantul platformei: „Organizatorul ne-a rugat să informăm spectatorii că, în caz că evenimentul nu se va întâmpla, ne va returna banii plătiți către acesta, pentru a-i plăti către spectator înapoi – Noi”.

Organizatorul nu a virat însă banii către platfoma și sumele n-au ajuns înapoi la oameni. De asemenea, concertele cu Richard Clyderman și Stjepan Hauser nu au fost reprogramate. Și cum nici alte evenimente nu au mai avut loc, spectatorii au rămas cu voucherele nefolosite.

Miile de păgubiți și-au îndreptat plângerile către agenția de ticketing. Dar și către Protecția Consumatorului, unde s-au înregistrat 1.332 de reclamații pe aceeași temă, a biletelor anulate.

Conform legii, organizatorul ar mai avea timp până în decembrie să returneze banii oamenilor.

Emil Ionescu, reprezentantul celei mai mari platforme de vândut bilete: „Organizatorul nu este de găsit. Am contactat inclusiv foști angajați ai acestuia, oameni care au lucrat cu el, care construiesc scene, lumini, am întrebat pe toată lumea din piață. Nimeni nu știe unde este acest domn…”.

Mihaela Viziri, păgubită: „Mi s-au dat un număr și o adresă de mail. Număr invalid, adresa de mail invalidă. Am dovada… adresa de mail invalidă… Când sun la acel număr – oricine poate suna – apare număr invalid. Acest organziator este unul fantomă”.

Echipa de investigatii PRO TV a căutat societatea.

Vedem că firma de organizare de evenimete este în funcțiune. Totodată, patronul acesteia este un cetățean de origine egipteană. Și autoritățile au încercat să dea de el, dar nu au reușit. Nimeni nu știe nimic de el. Noi i-am verificat firma și am văzut că, în ultimii 3 ani, nu și-a mai declarat datele financiare.”

Societatea apare pe numele unei femei, tot de origine egipteană, Mohi Younes, General Manager, Phoenix Entertainment.

Foto: Mohi Younes.

În Romania însă, nu ea ar fi organizat evenimentele. Ci acest bărbat, care ar fi rudă cu ea. El este cel care ar fi activat pe piață de divertisment din tara noastră. Și în ultimii 10 ani, ar fi pus în scena evenimente mari la Romexpo, Arenele Romane, Ateneu și Operă.

Guvernul a dat doua ordonanțe de urgență și o lege pentru protejarea firmelor organizatoare. Actele normative nu specifică însă ce se întâmplă dacă acestea dau faliment, sau dacă patronii fug cu banii. Cu alte cuvinte, legea nu îi protejează și pe cumpărători. Spre deosebire de alte țări unde clienții sunt despăgubiți.

Emil Ionescu, reprezentantul celei mai mari platforme de vândut bilete: „De exemplu, în UK e o schemă de 900 de milioane de euro, au făcut și asigurări, dar și în alte țări din Europa: Belgia, Franța, Spania… Au asigurat consumatorul final că, în caz că se întâmplă lucruri de genul acesta, își pot recupera banii de undeva… Statul a garantat evenimentele…”.

Nu și la noi! Industria de spectacole și divertisment este singura care nu a beneficiat de ajutor de stat în pandemie. Imediat după lockdown, scăderea vânzărilor a fost de 99 %. Iar în lunile care au urmat vânzarea de bilete s-a reluat doar pină la 25%.

Ministrul Culturii ne-a refuzat interviul, dar a precizat că nu a găsit surse de finanțare pentru acest sector. Asta în timp ce Spania, de exemplu, oferă acum vouchere de 400 de euro tuturor tinerilor vaccinați, care vor să meargă la concerte, teatru sau operă.

Ţeapă „clasică”: vin cei mai mari de la Bolşoi
Marca „Bolşoi” este tentantă pentru public. Nu o dată, unii organizatori de spectacole au anunţat, folosind mass-media, spectacole-eveniment cu balerini de la Bolşoi Teatr. Cap de afiş erau dansatori principali şi prim-solişti ai acestei prestigioase instituţii culturale. La spectacole însă aceştia erau înlocuiţi cu dansatori ale căror nume nu spuneau nimic.

Exemplu concludent, mediatizat de altfel foarte tare, a fost un proiect ce viza arta ca un mijloc contra drogurilor, demarat în toamna anului trecut. În mai multe oraşe din România au fost programate spectacole cu vedetele autentice de la Bolşoi. Punctul culminant urma să fie Gala de la Bucureşti. Tentaţia era mare. Iubitorii de frumos cumpărau bilete.

Puţină lume s-a dumerit probabil că într-o companie celebră marii interpreţi nu prea pot pleca din trupă la început de stagiune, mai ales atunci când Bolşoi are premieră, ceea ce se întâmpla în perioada cu pricina. Dar dacă plecau, aveau contracte sigure cu instituţii de profil din metropole ale lumii. Unul dintre organizatorii evenimentului anunţat era Asociaţia Culturală de Teatru, Muzică şi Film „Dracula”.

Pentru a da credibilitate, pe afişe era scris: „Spectacol realizat cu sprijinul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti”. Până aici! Cu câteva zile înainte de gala de la Bucureşti, ambasada trimitea un comunicat de presă prin care preciza, la rugămintea conducerii Teatrului Bolşoi, că instituţia moscovită nu are nici o legătură cu Gala baletului rus de la Bucureşti, de la data de 18 octombrie 2008, din cadrul proiectului „Arta contra drog”, şi nici unul dintre balerinii de la Bolşoi nu va participa la acest spectacol.

ŢEAPĂ À LA CLUJ
Se ştie că la noi finanţatorii echipelor de fotbal se întrec în declaraţii fanteziste. În februarie a.c., „Maximum Rock” publica o „ştire de senzaţie”, Concert Iron Maiden la Cluj-Napoca… cu puncte, puncte. Dacă redactorul s-a exprimat astfel cu reţinere, Arpad Paszkany era foarte sigur pe el şi promitea tuturor clujenilor că va sărbători în cel mai original mod câştigarea titlului în acest sezon.

Finanţatorul de la Cluj era hotărât să aducă formaţia sa preferată (Iron Maiden!) să cânte, dacă CFR iese din nou campioană. Iată declaraţia boss-ului clujean: „Ascult multă muzică, în special heavy metal, Iron Maiden, Judas Priest. Am toate albumele formaţiilor respective.

Dacă CFR păstrează titlul, la vară, la sfârşitul campionatului, promit că Iron Maiden va concerta la Cluj”. În final, o concluzie „deşteaptă”: „Merită sacrificat gazonul cu un aşa eveniment”(!?). Încercând să luăm în serios cele declarate, sunt de remarcat câteva aspecte: în martie, Iron Maiden a avut în America de Sud ultimele concerte din turneul mondial, după care a intrat în vacanţă; toate marile stadioane ale lumii găzduiesc concerte rock, dar gazonul n-are niciodată de suferit!

Există şi spectacole la care îţi iei bilet, spectacolul nu se amână, însă constaţi că artistul a făcut atâta drum pentru a cânta de pe CD. Câteva „clasice” ale genului pot fi enumerate. În luna aprilie a acestui an, CC Catch a umplut Sala Palatului. Circa 4.000 de spectatori au venit să o audă… făcând playback. Recitalul „divei” a ţinut fix 47 de minute şi un bis, timp în care fiecare hit a fost repetat de vreo două-trei ori.

Bătrânul Demis Roussos nu s-a lăsat nici el mai prejos. A arătat că la vârsta lui şi playbackul poate crea dificultăţi. Mai ales atunci când sare CD-ul. Jenant (sau jenat), Demis Roussos s-a prefăcut că are probleme la microfon, însă nu a reuşit decât să adâncească penibilitatea momentului.

La un pas de ţeapă s-au aflat şi spectatorii prezenţi pe Cotroceni în iunie 2003, la concertul Elton John. Mizând pe reputaţia artistului, organizatorii au pus în vânzare bilete care au ajuns la 4.000.000 de lei (amintiţi-vă ce puteaţi să faceţi atunci cu banii ăştia). În consecinţă, la ora începerii spectacolului doar vreo 1.000 de bilete din cele 15.000 fuseseră vândute.

Artistul a refuzat să intre pe scenă, iar organizatorii au deschis porţile stadionului doar-doar se mai umple. Blatiştii şi-au făcut însă datoria, iar mesajul „Vino în Cotroceni, se intră moca la Elton John” murmurat în telefon a făcut minuni. Într-o jumătate de oră stadionul s-a umplut, iar concertul a fost salvat. Glumind, putem spune că ţeapa au luat-o cei care au dat bani pe bilete. Peste două zile, Elton John a susţinut un concert la Budapesta, în faţa a o jumătate de milion de fani.

CU PICIORUL ÎN GHIPS
Vă amintiţi de „Magic of the Dance”? Românii tocmai îl descoperiseră pe Michael Flatley, iar când la Bucureşti s-a anunţat prezenţa trupei lui Michael Donnellan, mâna dreaptă a lui Flatley, biletele s-au vândut ca pâine caldă. Ca-n bancul cu bicicleta, adevărul a fost însă altul.

Donnellan nu era nici mâna dreaptă şi nici măcar stânga şi – colac peste pupăză – nici nu dansa la Bucureşti, pentru că avea piciorul în ghips.

Dar… să vedem ce scria Mediafax în urma show-ului:
„Încununarea penibilului şi, de fapt, umilirea finală a unui public român extrem de generos a fost însă momentul în care, la final, după obişnuitele recitaluri, pe scenă a apărut, în cârje, Michael Donnellan, cel pe care întreaga sală crezuse că-l văzuse arătându-şi măiestria.

Donnellan şi-a cerut scuze pentru faptul că n-a putut evolua, motivând o accidentare pe care ar fi suferit-o recent. Un gest care s-a vrut a fi unul sincer, dar care n-a fost decât expresia unui tupeu incredibil. Nimeni n-ar fi ştiut, probabil, că Michael Donnellan a lipsit din spectacol. Probabil că jumătate din spectatori nici n-au înţeles prea bine ce s-a întâmplat”.

 

sursa: ProTV

RSS
Follow by Email
Set Youtube Channel ID