Xiaomi va începe producţia de automobile de serie în prima jumătate a anului 2024

Xiaomi va începe producţia de automobile de serie în prima jumătate a anului 2024

Directorul general al grupul chinez Xiaomi, Lei Jun, a afirmat că producătorul de smartphone-uri va începe producţia de automobile de serie în prima jumătate a anului 2024, a declarat marţi un purtător de cuvânt citat de Reuters.

Comentariile, făcute la un eveniment pentru investitori, au fost relatate pentru prima oară de presa locală, iar ulterior au fost confirmate de companie.

Zang Ziyuan, director al departamentului de marketing internaţional al Xiaomi, a postat de asemenea informaţia pe contul său de pe platforma Weibo.

Termenul marchează următoarea ţintă majoră a noii divizii de vehicule electrice (EV) a companiei, pe care Xiaomi a anunţat-o oficial la începutul acestui an.

Acţiunile Xiaomi au crescut marţi cu 5,4%, la 22,50 dolari Hong Kong, cea mai mare creştere procentuală zilnică consemnată după pe 12 mai, continuând evoluţia pozitivă pentru a treia sesiune consecutivă.

În martie, Xiaomi a anunţat că va investi 10 miliarde de dolari într-o nouă divizie de maşini electrice, în următorii zece ani.

Compania a finalizat înregistrarea afacerii unităţii sale penru vehicule electrice la sfârşitul lunii august şi a intensificat angajările la aceasta, deşi încă nu a dezvăluit dacă va produce maşina independent sau prin parteneriat cu un producător auto existent.

Letonia intră în lockdown după ce numărul cazurilor de infectare a crescut cu 49% săptămâna trecută

 

Letonia, una din ţările cu cel mai scăzut număr de persoane vaccinate anti-COVID-19 din Uniunea Europeanăa anunţat un lockdown în perioada 21 octombrie – 15 noiembrie pentru a încerca să încetinească creşterea ritmului infectăriitransmite AFP.

„Sistemul nostru de sănătate este în pericol … Singura modalitate de a ieşi din această criză este să ne vaccinăm”, a declarat prim-ministrul Krisjanis Karins după şedinţa de urgenţă a guvernului în care a pus pe seama ratei scăzute de vaccinare creşterea numărului de persoane spitalizate.

Doar 54% din adulţii letoni sunt complet vaccinaţi, mult sub media UE de 74%, arată datele europene.

„Trebuie să-mi cer scuze faţă de cei deja vaccinaţi”, a spus Karins, anunţând că magazinele, restaurantele, şcolile şi instituţiile de divertisment vor fi închise. Rămân deschise doar serviciile esenţiale, fiind de asemenea impusă interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii, între orele 20:00 şi 05:00.

Va fi permisă continuarea activităţilor cu participarea în persoană în domenii precum construcţiile, sectorul manufacturier şi serviciile esenţiale.

Unul dintre cele două mari spitale din Riga a început să instaleze paturi improvizate pentru pacienţii cu COVID-19 în atriumul său pentru a face faţă afluxului de pacienţi, potrivit informaţiilor furnizate de postul naţional de radio.

Nu au fost anunţate restricţii de călătorie „deoarece rata de infectare în alte părţi este mult mai mică şi nu vedem riscuri imediate”, a spus Karins.

Numărul cazurilor de infectare în Letonia a crescut cu 49% săptămâna trecută, conform autorităţilor sanitare.

Au fost anulate mare parte din operaţiile planificate săptămâna trecută, pe fondul unei nevoi crescute de paturi şi de personal.

Letonia a raportat al doilea cel mai grav procent de infectare din UE, după Lituania, în cele două săptămâni până pe 10 octombrie, cu 864 de cazuri noi la 10.000 de persoane.

Preşedintele leton Egils Levits a fost testat pozitiv săptămâna trecută, ceea ce l-a determinat pe preşedintele finlandez Sauli Niinisto, care a luat micul dejun cu omologul leton cu o zi înainte, să se izoleze.

Sursa: Agerpres.

 

Scriitoarea Antje Ravik Strubel, recompensată cu Premiul German de Carte pentru romanul ”Blaue Frau”

 

Scriitoarea Antje Ravik Strubel a fost recompensată cu Premiul German de Carte (Deutscher Buchpreis) pe 2021, distincţie care răsplăteşte cel mai bun roman publicat în limba germană în anul în curs, pentru volumul ”Blaue Frau”, a anunţat juriul acestei distincţii literare, luni, la Frankfurt, informează DPA.

Membrii juriului au apreciat acest roman, care tratează teme precum trauma şi memoria, pentru ”forţa sa existenţială şi precizia poetică” în descrierea urmelor pe care trauma violului le lasă asupra unei femei.

”Strat cu strat, acest roman tulburător expune faptele întâmplate. Povestea emancipării femeii se extinde într-o reflecţie asupra culturilor concurente ale memoriei din Europa de Est şi cea de Vest şi asupra dezechilibrului de putere dintre sexe”, a precizat juriul într-un comunicat.

 

Foto: (c)  Thomas Lohnes / EPA

Antje Ravik Strubel s-a născut la Potsdam, un oraş din apropierea Berlinului, în 1974. Iniţial, s-a pregătit pentru a deveni librar, după care a studiat psihologia şi literatura în Potsdam şi New York. A locuit o vreme în Suedia, printre alte locuri, după care a revenit în Potsdam.

Premiul German de Carte este acordat de Asociaţia editorilor şi librarilor din Germania şi îşi recompensează câştigătorul cu suma de 25.000 de euro.

Scriitorii finalişti din acest an au fost Norbert Gstrein, Christian Kracht, Thomas Kunst, Mithu Sanyal şi Monika Helfer. Fiecare dintre finalişti a primit suma de 2.500 de euro.

Numele câştigătorului a fost anunţat cu două zile înainte de deschiderea oficială a Târgului de Carte de la Frankfurt, cel mai mare eveniment de acest tip din lume.

 

Spotify face angajări pentru a-şi creşte vânzările de publicitate în Europa, Australia şi Canada

 

Compania suedeză Spotify intenţionează să angajeze sute de persoane pentru a-şi creşte vânzările de advertising în Europa şi alte părţi ale lumii, în condiţiile în care platforma de streaming audio vrea să îşi crească veniturile generate de pe urma clienţilor care nu plătesc un abonament lunar dar constituie marea masă a utilizatorilor săi, transmite Reuters.

Spotify nu a înregistrat niciodată un profit net anual, în pofida succesului său pe piaţa de muzică online. Anul trecut, pierderile Spotify s-au triplat până la 581 milioane de euro. În primele trei luni ale acestui an, Spotify a înregistrat un profit net de 23 milioane de euro şi venituri de 2,15 miliarde euro, însă 90% din venituri au provenit de la abonaţi şi doar 10% din publicitate.

„Ne vom creşte forţa de muncă în domeniul marketingului cu peste 70% în Europa, Australia şi Canada şi asta de la o bază de plecare care şi aşa este una consistentă”, a declarat Lee Brown, director de advertising la Spotify. „Investim în operaţiunile noastre de advertising. În ceea ce priveşte strategia pe termen lung, cred că zilele în care publicitatea reprezenta mai puţin de 10% din veniturile noastre totale s-au terminat”, a adăugat Lee Brown.

Spotify, o companie care generează venituri de pe urma abonamentelor plătite şi prin diseminarea de mesaje publicitare către utilizatorii non-plătitori, a înregistrat o relansare a operaţiunilor sale de advertising în acest an, după ce în 2020 au fost lovite de pandemie. Dintre cei 365 de milioane de utilizatori activi lunari ai Spotify, 210 milioane sunt non-plătitori şi aceştia aduc aproximativ 12% din veniturile totale ale platformei.

În ultimii ani, Spotify a investit puternic în podcasturi pentru a deveni destinaţia preferată a creatorilor de podcasturi. În trimestrul al doilea al acestui an, Spotify oferea 2,9 milioane de podcasturi, cu 12% mai mult decât în primul trimestru al acestui an, ceea ce a ajutat la creşterea veniturilor din publicitate, deoarece podcasturile aduc mai mulţi utilizatori şi oferă mai mult timp pentru reclame.

Firma de cercetare de piaţă eMarketer se aşteaptă ca în acest an firma suedeză Spotify să devanseze Apple în funcţie de numărul de ascultători de podcasturi.

Volvo Cars: Oferta publică iniţială va evalua producătorul auto până la 23 de miliarde de dolari

Volvo Cars: Oferta publică iniţială va evalua producătorul auto până la 23 de miliarde de dolari

 

Compania suedeză Volvo Cars, parte a grupului chinez Geely, a anunţat luni că oferta sa publică iniţială va avea un preţ de 53-68 de coroane suedeze pe acţiune, evaluând producătorul auto până la 23 de miliarde de dolari, aceasta urmând să fie, probabil, una dintre cele mai valoroase listări efectuate în Europa în acest an, transmite Reuters.

Volvo Cars, care a petrecut anii de când se află în proprietate chineză consolidându-şi poziţia pe piaţa premium, a afirmat în această lună că intenţionează să atragă 2,9 miliarde de dolari prin intermediul unei oferte publice iniţiale şi listarea acţiunilor sale la bursa Nasdaq Stockholm.

Surse apropiate situaţiei au declarat luna trecută că Geely a fost în discuţii avansate cu băncile pentru a lista compania suedeză în următoarele săptămâni, urmărind o evaluare de aproximativ 20 de miliarde de dolari.

Producătorul auto a afirmat într-un comunicat că oferta sa va evalua compania, producătoare a unor modele precum SUV-ul high-end XC-90, între 163 miliarde şi 200 miliarde de coroane şi că acţiunile vor intra la tranzacţionare pe 28 octombrie.

„Cred că avem un interes foarte puternic, în special din partea investitorilor nordici”, a declarat Hakan Samuelsson, director executiv al Volvo, la o conferinţă de presă convocată pentru prezentarea prospectului ofertei.

Compania cu sediul în Göteborg, care a declarat că profitul operaţional din ianuarie-septembrie (EBIT) a crescut la 16,6 miliarde de coroane de la 3,6 miliarde în aceeaşi perioadă a anului trecut, a afirmat anterior că proprietarul Geely va rămâne cel mai mare acţionar al său după listare.

Lungmetraje de Jacques Audiard, Gaspar Noé, Paul Verhoeven şi Panah Panahi, într-o selecţie specială la Les Films de Cannes à Bucarest

Lungmetraje de Jacques Audiard, Gaspar Noé, Paul Verhoeven şi Panah Panahi, într-o selecţie specială la Les Films de Cannes à Bucarest
„Les Olympiades, Paris 13e”

Lungmetraje semnate de unii dintre cei mai importanţi cineaşti care au fost prezenţi anul acesta pe Croazetă vor rula la Les Films de Cannes à Bucarest, între 22 şi 31 octombrie. Biletele pentru proiecţii au fost puse în vânzare, iar locurile sunt limitate având în vedere restricţiile în vigoare.

Jacques Audiard va fi prezent în festival cu „Les Olympiades, Paris 13e”.
După ce s-a înscris la Sorbona ca să devină profesor de literatură şi filosofie, a renunţat la studii şi s-a alăturat unei echipe de filmare ca editor asistent. Apoi a ajuns un scenarist faimos pentru abilitatea sa de-a crea lumi distincte, viscerale şi, uneori, sumbre, cu personaje ce revigorează poveşti comune. Debutul său în regie, „Regarde les hommes tomber” (1994) îl arată capabil de-a fi o forţă creativă în cinematograful francez. Filmul „Un héros très discret” (1996) a câştigat premiul pentru cel mai bun scenariu la Cannes. „De battre mon coeur s’est arrêté” (2005) a fost recompensat cu un premiu BAFTA pentru cel mai bun film străin, iar „Un prophet” (2009), cu marele premiu al juriului la Cannes. Drama „Dheepan” (2015) a izbutit să revendice principalul trofeu – Palme d’Or – la acelaşi festival.

„Les Olympiades” a primit la Cannes 2021 premiul pentru cea mai bună coloană sonoră. În film, Émilie o întâlneşte pe Camille care e atrasă de Nora, care îşi încrucişează drumul cu Amber. Trei fete şi un băiat – sunt prieteni, uneori iubiţi, de cele mai multe ori şi una şi alta.

Deşi a regizat puţine titluri, cineastul francez de origine argentiniană Gaspar Noé s-a impus cu unele dintre cele mai sumbre, polarizante şi mai tulburătoare filme europene. Încă de la debutul din 1988, „Seul contre tous”, a stârnit controverse. Fie că e vorba despre explorarea violenţei sexuale din „Irréversible”, de experienţa halucinogenă din „Enter the Void”, de  scenele improvizate de sex explicit din „Love”, Noé nu s-a ferit de subiecte pe care alţi regizori le-ar evita. A rămas provocator şi în „Climax”, considerat cel mai accesibil film al său.

„Vortex”, peliculă prezentată într-o proiecţie specială sub eticheta Cannes Première, înfăţişează ultimele zile ale unui cuplu de iubiţi senili.

Realizat de un alt maestru al provocării, Paul Verhoeven, „Benedetta” este inclus de asemenea în selecţia specială LFdC. O călugăriţă din secolul XVII se lasă pradă unei iubiri interzise, în timp ce viziunile sale religioase şocante ameninţă să zdruncine biserica din temelii.

Sean Penn va fi prezent cu „Flag Day”, inclus în competiţie la Cannes, după ce, în 1991, a participat cu „The Pledge” în calitate de regizor. În „Flag Day”, inspirat de o poveste reală, Dylan Penn, fiica sa din realitate, e partenera lui într-un portret de familie intim despre o tânără care se luptă să învingă fantomele trecutului în timp ce încearcă să reconcilieze legătura indestructibilă dintre o fiică şi un tată.

Arnaud Desplechin, unul din răsfăţaţii Cannes-ului a figurat în competiţia oficială încă de la primul său lungmetraj, „La Sentinelle”. A revenit cu „Comment je me suis disputé… (ma vie sexuelle)” ca să lanseze o nouă generaţie de actori francezi. În 2016, Desplechin a primit premiul Cesar pentru „Trois souvenirs de ma jeunesse”, care avusese premiera la Cannes. În total, Desplechin a fost prezent cu cinci filme în competiţia oficială, cu unul în Un Certain Regard şi două în afara competiţiei.

Acţiunea din „Tromperie” are loc în 1987, la Londra. Philip e un faimos scriitor american ce trăieşte în exil. Amanta îl vizitează regulat la biroul care a devenit un refugiu pentru cei doi. Acolo fac dragoste, se ceartă, se împacă şi vorbesc ore întregi – despre femeile care i-au marcat viaţa lui, despre sex, antisemitism, literatură şi integritate personală.

Nanni Moretti şi-a construit reputaţia unui Woody Allen italian, graţie unor eforturi regizorale introspective, de un umor ireverent, în care s-a distribuit în rolul principal. Vizionar excentric, a făcut o impresie puternică încă de la debutul „Io sono un autarchico” (1976) şi a continuat să entuziasmeze cu amestecul distinctiv de satiră, suprarealism şi teme autobiografice în succese internaţionale precum „La messa e finita” (1984), „Caro diario” (1993) şi „Aprile” (1998), care au dezvăluit faţete din ce în ce mai profunde ale personajului său. Moretti a atins cel mai mare succes comercial şi de critică cu „La stanza del figlio” (2001), laureat cu Palme d’Or.

În 2021, Moretti a revenit la Cannes cu „Tre piani”, povestea e trei familii care trăiesc în trei apartamente din acelaşi complex luxos de locuinţe.

Cu intrigantul şi curajosul „Cow”, Andrea Arnold a revenit la Cannes ca să arate câţiva ani din existenţa unei vaci de lapte engleze. „Cow nu interoghează motivele din spatele procesului – a fost de ajuns Fast Food Nation şi alte documentare de acest tip – dar face o treabă grozavă în a stârni, de la o scenă la alta, empatie pentru  bovină şi foloseşte această putere pentru a genera un farmec hipnotic plin de semnificaţii”, a titrat Indiewire.

Aleksey German Jr. a devenit un nume important al noii cinematografii ruse, cu prezenţe în festivalurile de la Veneţia şi Berlin. „House Arrest” a fost prezentat anul acesta în competiţia Un Certain Regard la Cannes. Pelicula vorbeşte de un profesor universitar care, după ce critică administraţia oraşului său, e plasat sub arest la domiciliu. Urmează o luptă inegală, de tipul David contra Goliath.

Între revelaţiile de pe Croazetă de anul acesta se numără Kira Kovalenko, câştigătoare a secţiunii Un Certain Regard cu pelicula „Unclenching the Fists”. Într-un mic oraş minier din Osetia de Nord, tânăra Ada încearcă să fugă de atmosfera sufocantă dintr-o familie pe care o iubeşte la fel de mult pe cât o detestă.

Valdimar Jóhannsson, cineast care va fi prezent la Bucureşti la proiecţia filmului său „Lamb”, prezintă în lungmetrajul său un cuplu fără copii din Islanda rurală care face o descoperire alarmantă în ţarcul cu oi. Trebuie să se confrunte cu consecinţele sfidării legilor naturii, în această fabulă întunecată ce marchează un debut plin de imaginaţie şi extrem de promiţător.

„Hit The Road”, pelicula tânărului Panah Panahi, fiul renumitului regizor iranian Jafar Panahi, are în centru o excursie de familie haotică şi tandră, de-a lungul unui peisaj aspru spre nicăieri.

Biletele pentru proiecţiile din Les Films de Cannes à Bucarest sunt disponibile pe Evenbook.ro, iar mai multe detalii despre eveniment pot fi consultate pe filmedefestival.ro.

Maserati amână lansarea SUV-ului Grecale până în primăvara anului 2022, din cauza deficitului mondial de cipuri

Maserati amână lansarea SUV-ului Grecale până în primăvara anului 2022, din cauza deficitului mondial de cipuri

 

Maserati amână lansarea SUV-ului Grecale, care ar fi trebuit să aibă loc în oiembrie, până în primăvara anului 2022, din cauza deficitului mondial de cipuri, transmite Reuters.

Anunţul mărcii de lux, care face parte din grupul Stellantis, vine în condiţiile în care lipsa semiconductorilor îi obligă pe producătorii de automobile din întreaga lume să încetinească sau să suspende producţia.

Maserati a declarat că decizia sa a rezultat din întreruperile continue ale aprovizionării cu piese.

„În special din cauza penuriei de semiconductori, volumele de producţie nu ar satisface în mod adecvat cererea globală aşteptată”, a afirmat Maserati într-un comunicat.

Lansarea globală a Grecale, care va fi produs la Cassino, în centrul Italiei, era iniţial programată pentru 16 noiembrie.

Luna aceasta, Stellantis a confirmat, de asemenea, că va prezenta Tonale, noul SUV Alfa Romeo, care era aşteptat la sfârşitul acestui an, în luna martie a anului viitor.

Stellantis, format anul acesta prin fuziunea grupului italo-american Fiat Chrysler cu grupul francez PSA, a oprit producţia la mai multe fabrici, inclusiv în Europa şi Canada, din cauza lipsei semiconductorilor.

Problemele de aprovizionare cu componente au determinat Stellantis să anticipeze că în acest am va produce cu 1,4 milioane mai puţine vehicule.

Sindicatul FIM-CISL a afirmat că impactul lipsei de semiconductori asupra producţiei italiene a Stellantis din acest an va fi mai grav şi mai durabil decât daunele produse de pandemia de Covid-19 în 2020.

RSS
Follow by Email
Set Youtube Channel ID