V-ați întrebat vreodată de ce bebelușii plâng noaptea, deși sunt dormiți, mâncați și nu îi doare nimic? Mai mult, știați că bebelușii pot trăi în corpul mamei pentru totdeauna și, cel mai important, că ei pot vindeca inima mamei? Da, bebelușii au puteri la care numai supereroii visează! Iată la ce ne referim, mai exact!
Curiozități bebeșluși. De ce plâng unii bebelușii nopatea, deși nu au nevoie de nimic?
Un om de ştiinţă de la Harvard, David Haig, avansează o teorie inedită. El susţine că, prin plâns, bebeluşii se asigură că nu vor mai avea fraţi sau surori mai mici. Cercetătorul crede că, atunci când un copil mic plânge noaptea, o face de fapt ca să-i taie apetitul sexual mamei sale. Cum așa?! Concret, dacă mama e ocupată cu alăptatul copilului noaptea, îi scade pofta de a face sex cu tatăl micuţului, reducându-se astfel riscul ca femeia să rămână iar gravidă.
Bineînţeles, micuţii nu fac asta intenţionat, dar totul stă în genele lor, explică savantul de la Harvard.
Acest comportament al copilului pare să aibă sens, spune cercetătorul. Încă un copil înseamnă că primul născut va trebui să-şi împartă părinţii cu fratele sau sora sa. Prin urmare, copiii sunt „programaţi” să facă tot ce le stă în putinţă pentru a împiedica o nouă împerechere a părinţilor.
Cu toate acestea, de ce unii bebeluși plâng și alții nu? Savantul spune că este important de la cine moștenește majoritatea genelor: de la mamă – doarme mai mult noaptea, de la tată – se trezeşte mai des, întârzie ovulația mamei și face în așa fel încât mamei să îi scadă apetitul sexual.
Cercetătorul susține că, din punct de vedere evoluţionist, teoria este perfect logică: întrucât taţii nu au nici o garanţie că următorul copil va fi al lor, bărbaţii şi genele lor se presupune că nu sunt interesaţi ca ovulaţia partenerelor să înceapă din nou!
Ce părere aveți despre această teorie?
Curiozități bebeluși. Cum se dezvoltă creierul unui bebeluș?
Imediat după naștere, creierul copilului se dezvoltă rapid: în primele șase luni, atinge jumătate din dimensiunile creierului unui adult. Mai mult, aflat în pântece, bebelușul este deja gata să exploreze lumea: oamenii de știință cred că un bebeluș poate vedea flashuri de lumină încă de când se află în burtică și recunoaște vocea mamei, alegându-și chiar și un cântecel preferat.
Curiozități bebeluși. De ce nu ne putem aminti tot ceea ce s-a întâmplat în copilărie?
Din cauza fenomenului numit amnezie infantilă, nu ne putem aminti ce s-a întâmplat în primii patru ani ai vieții noastre. Deși până acum nu se cunoștea motivul pentru care se întâmplă acets lucru, printr-un nou studiu s-a descoperit: procesul producerii unor noi celule din creier are loc mult mai rapid decât la adulți, astfel că aceste noi celule le înlocuiește nu doar pe cele vechi, ci și amintirile stocate în ele.
Curiozități bebeluși. Cum reușește un nou născut să găsească sfârcul mamei, dacă este pus doar pe burtică?
Dacă pui un nou născut pe burta mamei în primele ore de viață, reușește în scurt timp să găsească sânul mamei, pentru a păpa. Cum reușește? Se pare că sfârcul poartă mirosul lichidului amniotic, miros cu care bebelușul s-a familiarizat timp de nouă luni. Și, apropo: se pare că mirosul bebelușului se dezvoltă încă din perioada în care se află în burtică. Mai mult, atunci când bebelușul începe să mănânce mâncare de adulți, o va prefera pe aceea pe care mama a mâncat-o în perioada sarcinii.
Curiozități bebeluși. Cum văd bebelușii lumea?
Bebelușii văd lumea în alb, negru și gri. Mai mult, disting doar obiectele și fețele aflate la maximum 30 cm depărtare (12 cm). Dacă obiectele sunt mai departe, micuțul le vede încețoșat. Iar dacă sunt la 25 de cm, atunci imaginea lor este conformă cu realitatea. Acest lucru se întâmplă din cauza viziunii binoculare – abilitatea de a suprapune două imagini primite de creier de la ambii ochi – proces aflat încă în procesare.
Curiozități bebeluși. Copiii pot sta în corpul mamei pentru totdeauna
Când o să mai auzi pe cineva că-ţi spune că n-ai tăiat complet cordonul ombilical dintre tine şi copil, poţi să-i spui relaxată că are, într-un fel, dreptate. Ba poţi chiar să plusezi şi să-i zici că o parte din cel mic se găseşte, în continuare, înăuntrul tău. Fenomenul se numește microshimerism și are la bază un studiu recent întreprins de un grup de cercetători americani de la Universitatea de Stat din Arizona.
Aceştia au demonstrat că urmele prezenţei fizice a bebeluşului în corpul mamei rămân timp îndelungat în interiorul acesteia, ajungând chiar să reziste până la sfârșitul vieții acesteia. Microchimerismul fetal presupune prezenţa în corpul mamei a unui număr de celule ale fătului, celule care nu se rezumă la a rămâne în uter, ci migrează în întreg corpul mamei, împrăştiind beneficii către cele mai importante organe ale acesteia.
Astfel, cercetătorii au descoperit că aceste celule, care pot rezista până la sfârșitul vieții în organismul celei care a fost însărcinată, pot fi găsite la nivelul creierului, ficatului, muşchilor, pielii sau al plămânilor, locuri în care se instalează confortabil şi îşi „fac de cap” cu brio, revigorând celulele mamei şi chiar recalibrându-le pentru a le face să funcţioneze şi mai bine.
Oamenii de știință au studiat creierul a 59 de fmei care au murit între 32 și 101 ani, iar la 37 dintre acestea s-au găsit urme ale cromozomului Y (cromozomi masculini). Cea mai vârstnică femeie la care s-au găsit astfel de comozomi avea 94 de ani.
Curiozități bebeluși. Un bebeluș poate vindeca inima mamei
Un studiu efectuat pe șoareci a arătat un lucru surpinzător: celulele stem ale fetusului pot reface inima rănită a mamei după un atac de cord. Hina Chaudhry, specialistul care a condus studiul, crede că fetusul o poate vindeca pe mamă pentru a-și crește propriile șanse de supraviețuire. Nu s-a dovedit încă faptul că această concluzie și aplică și în cazul oamenilor dar, luând în considerare faptul că fetusul împarte aceleași celule cu ale mamei, putem presupune că da, este valabilă și în cazul oamenilor.
Curiozități bebeșluși. De ce bebeșușii simt nevoia să bage totul în guriță
În primele șapte luni, copiii descoperă lumea cu ajutorul mânuțelor, și cum abilitățile motorii nu sunt foarte bine dezvoltate pentru a strânge obiectele,micuții se folosesc de buze și de limbuțe pentru a explora ceea ce pot ține între degete.
Curiozități bebeșluși. De ce nou născuții dorm mult
Se pare că bebelușii folosesc mai mult de 50 % din glucoza pe care și-o iau din mâncare, în comparație cu adulții (care folosesc doar 20 %), iar oamenii de știință spun că acesta este motivul pentru care micuții au nevoie de atât de mult somn: atunci când dorm, glucoza este absorbită mai rapid și mai bine.
Curiozități bebeșluși. De ce bebelușii mănâncă atât de des
La naștere, stomăcelul unui bebeluș nu este decât de dimensiunea unei alune, motiv pentru care micuțul nici nu poate mânca mult, dar nici nu se poate sătura pentru prea mult timp. Dar acest organ crește repede: în doar două săptămâni, ajunge la dimensiunea unui ou.
Ştim despre bebeluşi că sunt cele mai drăgălaşe fiinţe din lume, că vederea le este slab dezvoltată la naştere, că nu au nevoie decât de mâncărică, de somn şi de iubire, dar puţini dintre noi ştiu cât de fascinant este creierul lor, încă incomplet dezvoltat.
Bebeluşii se nasc prea devreme
Potrivit specialiştilor, din cauza mărimii limitate a pelvisului femeilor, bebeluşii se nasc mai devreme decât ar trebui. Iar pentru ca naşterea naturală să poate fi posibilă, bebeluşii se nasc având creierul la un sfert din mărimea unui creier adult.
Anumiţi pediatri consideră primele 3 luni de viaţă ale bebeluşului drept cel de-al patrulea trimestru de sarcină, pentru a sublinia lipsa de abilităţi sociale ale nou-născuţilor în această etapă.
Spre exemplu, primul zâmbet nu apare mai devreme de 10-14 săptămâni şi primul semn de ataşament începe abia la 5 luni.
În acest timp, creierul se dezvoltă suficient de mult pentru ca bebelușul să devină o ființă socială și să se adapteze mai ușor mediului înconjurător.
Bebeluşii se nasc cu numărul maxim de neuroni pe care îi pot avea de-a lungul vieţii
Fiecare bebeluș se naște cu 100 miliarde de neuroni – reprezentând numărul maxim de neuroni pe care îi poate avea un om de-a lungul vieţii. Cu toate că, până la vârsta de 3 ani, creierul îşi dublează volumul, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre numărul neuronilor. Numai unii oameni mai dezvoltă o mică parte pe parcursul vieții, dar acestea sunt cazuri excepționale.
Până la vârstă de 8 luni, bebelușul poate avea mai mult de 1000 de trilioane de sinapse, care însă nu rămân invariabile.
Ele funcționează pe principiul „folosește-le sau le vei pierde”. Pentru a păstra cât mai multe dintre ele, esențiale în dezvoltarea intelectuală, copiii trebuie stimulați zilnic, prin diverse activități. Până la vârsta de 10 ani, copiii pierd aproape jumătate dintre ele, rămânând cu aproximativ 500 de trilioane, care se vor păstra până la maturitate.
Până la vârsta de 3 ani, creierul copilului cunoaşte cel mai mare ritm de dezvoltare din întreaga viaţă
Cu toate că bebeluşul creşte la începutul vieţii într-un ritm ameţitor, în primii trei ani creierul i se dezvoltă mai rapid decât oricare altă parte a corpului. La naştere, volumul creierului reprezintă o treime din volumul creierului unui adult, iar în primele 90 de zile îşi dublează volumul. Dintre toate structurile creierului, cerebelul se dezvoltă cel mai rapid, astfel că în primele trei luni va fi cu 110 % mai mare decât la naşterea bebeluşului.
Percepţia bebeluşului poate fi asemănată cu un felinar
Creierul bebeluşului are mai multe conexiuni neuronale şi mai puţini neurotransmiţători inhibitori decât creierul adultului, ceea ce înseamnă că percepţia realităţii este mult mai difuză decât a adultului. Altfel spus, bebeluşii nu ştiu ce este important. Dar asta ştiam, aţi spune. Însă cu adevărat interesant este faptul că, dacă ar fi să facem o comparaţie, am putea asemăna percepţia bebeluşilor cu lumina unui felinar, iar percepţia adulţilor cu cea a unei lanterne, concentrată conştient pe lucruri specifice, care ignoră detaliile nesemnificative. Pe măsură ce copiii se maturizează, conexiunile neuronale sunt şlefuite de experienţele personale.
Vorbele părinţilor influenţează dezvoltarea creierului copilului
Răspunsurile și vorbele pe care părinții le adresează unui bebeluș contribuie la dezvoltarea creierului acestuia. Cortexul prefrontal al unui nou-născut – partea din creier care se ocupă cu controlul impulsurilor – nu este suficient dezvoltat, astfel că eforturile de a-i disciplina sau frica de a nu-i răsfăța este nejustificată la această vârstă. Așadar, este recomandat să îi vorbești cât mai mult, să îi acorzi cât mai multă atenţie, să te joci cu el și chiar să îi citești încă de la naștere!
